Noul Cod penal care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014 a adus cu sine o serie de modificări, în sensul că unele fapte din vechea reglementare nu mai sunt prevăzute de noile dispoziții, astfel încât ne aflăm în fața dezincriminării unor infracțiuni din vechiul cod. De exemplu, noutățile legislative ale actualului Cod penal nu mai consideră a fi infracțiuni cerșetoria, prostituția, iar tulburarea de posesie nu mai este pedepsită dacă nu s-au comis violențe sau amenințări prin strămutarea sau desființarea semnelor de hotar.

Dacă dezincriminarea faptei apare în timpul judecării procesului, atunci se va dispune achitarea celor în cauză, iar executarea pedepselor, a măsurilor de siguranță, educative pronunțate în baza legii vechi și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin apariția legii noi. Dacă procesul penal pentru fapta dezincriminată de noul Cod penal nu a început până la 1 februarie 2014, atunci el nu va mai începe.

Dezincriminarea nu se va mai aplica dacă legiuitorul a încorporat o infracțiune din legea veche în actuala reglementare ( de exemplu, infracțiunea de foloase necuvenite din vechiul Cod a fost inclusă în infracțiunea de luare de mită).

O controversă care a necesitat sesizarea ÎCCJ în vederea dezlegării problemei a fost cea privind infracțiunea de grup infracțional prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, în sensul de a ști dacă condiția tipicității acestei infracțiuni mai subzistă atunci când infracțiunea care intră în scopul grupului a fost dezincriminată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată privind acest aspect?

Instanțele de judecată nu au o practică unitară privind acest aspect, în sensul că într-o opinie majoritară se consideră că atunci când pentru infracțiunea care intră în scopul grupului a intervenit dezincriminarea potrivit noului Cod penal, nu mai sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de constituire de grup infracțional.

Cea de a doua opinie minoritară a apreciat că este lipsit de importanță faptul că a intervenit dezincriminarea infracțiunii ce intră în scopul grupului infracțional, pentru că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional este de sine stătătoare și poate fi sancționată independent de infracțiunea în scopul căreia s-a constituit grupul.

Caz practic

În iulie 2014 Tribunalul Dolj s-a pronunțat într-o cauză penală în sensul că a schimbat încadrarea juridică a faptei de constituire a unui grup infracțional organizat pentru care inculpații au fost trimiși în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 7 din legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate în infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal.

Art. 7 din legea 39/2003 prevedea că inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat sau aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 20 ani și interzicerea unor drepturi. Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal publicată în Monitorul Oficial 757 din 12 noiembrie 2012 a abrogat dispozițiile art. 7 din legea 39/2003, în sensul că acesta are corespondent în infracțiunea prevăzută de art. 367 Cod penal. În acest sens, inculpații au fost achitați pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

Inculpații au fost achitați pentru faptele prevăzute de art. 1 și 2 din OUG 112/2001 privind sancționarea unor fapte săvârșite în afara teritoriului țării de cetățeni români sau de persoane fără cetățenie domiciliate în România, pentru că prevederile acesteia au fost abrogate prin legea 187/2012.

Tribunalul a pronunțat această hotărâre având în vedere faptul că infracțiunea în scopul căreia inculpații s-au constituit în grup infracțional este în prezent dezincriminată, astfel încât nu mai subzistă infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat.

 Împotriva acestei sentințe Parchetul a declarat apel și a susținut că la data săvârșirii faptelor de către inculpați acestea erau prevăzute ca fiind infracțiuni de către legile în vigoare. Parchetul a considerat că independent de dezincriminarea infracțiunii scop, infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din legea 39/2003 se regăsește în art. 367 Cod penal și își păstrează propria identitate.

În februarie 2015, Curtea de Apel Craiova învestită cu soluționarea apelului a considerat că se impune sesizarea ÎCCJ pentru a se pronunța asupra modului în care trebuie interpretat art. 367 Cod penal, în sensul de a lămuri dacă aceasta mai este infracțiune și se pedepsește în contextul în care infracțiunea care intră în scopul grupului a fost dezincriminată de noul Cod penal.

Ce a decis ÎCCJ?

Analizând problema de drept cu care a fost sesizată, ÎCCJ a pronunțat Decizia 10/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 389 din 4 iunie 2015. Știrile juridice precizează faptul că legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub vechiul Cod penal, dacă acestea nu mai sunt prevăzute de legea nouă, pentru că nicio persoană nu poate să fie sancționată pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită. Doar legea penală este cea care prevede care fapte constituie infracțiuni.

ÎCCJ consideră că pentru a ne afla în prezența infracțiunii prevăzute de art. 367 Cod penal este suficient ca infracțiunea să fi fost planificată și nu efectiv comisă, deoarece legiuitorul incriminează și actele de pregătire care iau forma inițierii grupului infracțional organizat. Dacă infracțiunea care intră în scopul grupării a fost efectiv comisă, atunci ne vom afla în fața unui concurs de infracțiuni între grupul infracțional și respectiva infracțiune ce a intrat în scopul grupării. Dacă fapta săvârșită de grupul infracțional este dezincriminată, nu mai există scopul acestui grup.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova și decide că în interpretarea prevederilor art. 367 Cod penal dacă o dată cu intrarea în vigoare a Codului penal infracțiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu va mai exista nici infracțiunea prevăzută de art. 367 Cod penal.

Noul Cod penal, mai blând decât precedentul?

Există multe controverse privind răspunsul la întrebarea de mai sus. Unele infracțiuni au fost dezincriminate, la altele pedepsele s-au redus semnificativ, au apărut infracțiuni noi cu pedepse pe măsură. Unele pedepse au fost reduse chiar și de patru ori în cazul înșelăciunii, delapidării. Probabil că actualele prevederi ale Codului penal sunt pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Cei care au săvârșit în trecut infracțiuni dezincriminate în prezent, vor scăpa basma curată, doar pentru că legiuitorul a dispus că trebuie aplicată legea penală mai favorabilă în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale.