În ultima vreme nu cred că este român să nu știe de existența DNA și de activitatea desfășurată de aceasta. Cu siguranță atât românii din țară, cât și cei din afara granițelor au auzit de DNA, însă puțini cunosc când s-a înființat, ce atribuții are, cum este organizat și ce reguli guvernează activitatea.

Povestea DNA a început cam așa…

În anul de grație 2002 s-a decis înființarea Parchetului Național Anticorupție prin OUG 43/2002 publicată în Monitorul Oficial 244 din 11 aprilie 2002. În 2005 s-a decis schimbarea denumirii acestuia în Departamentul Național Anticorupție, iar în 2013 a devenit Direcția Națională Anticorupție. În ciuda schimbării denumirilor în timp, scopul a fost același: lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu.

Având în vedere necesitatea modificării regulilor de organizare și funcționare a DNA, s-a decis aprobarea unui nou regulament de ordine interioară prin Ordinul Ministerului Justiției 1643/2015 publicat în Monitorul Oficial 350 din 21 mai 2015.

Cine este, de fapt, DNA?

DNA este o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție specializată în combaterea infracțiunilor de corupție. Chiar dacă sediul său este în București, activitatea sa se desfășoară în întreaga țară. Ea este condusă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ prin intermediul procurorului șef al acestei direcții.

Noutățile legislative precizează că DNA este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea și în relațiile cu celelalte autorități. DNA își exercită atribuțiile doar în temeiul legii și în scopul respectării acesteia.

Cum este organizată DNA?

DNA este organizată la nivel central și teritorial. La nivel central este organizată în secții, birouri, servicii și alte compartimente de activitate, iar la nivel teritorial are 14 birouri teritoriale cu sediile în localitățile de reședință ale parchetelor de pe lângă curțile de apel. Rețineți că serviciul teritorial Cluj are în structură un birou teritorial cu sediul în municipiul Baia Mare. Pentru realizarea sarcinilor ce îi revin, structura teritorială colaborează instituțional cu celelalte structuri DNA, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea și cu alte instituții publice.

Regula este că programul de funcționare este de 8 ore zilnic de luni până vineri între orele 8:00 și 16:00. Pentru motive temeinice, acest orar se poate modifica, de la caz la caz.

DNA este condusă de un procuror șef asimilat prim-adjunctului Procurorului General al PÎCCJ ajutat de 2 procurori șefi adjuncți asimilați adjunctului Procurorului General al PÎCCJ și de 2 consilieri asimilați consilierilor adjunctului Procurorului General al PÎCCJ.

Pentru a se asigura buna funcționare a DNA și pentru a adopta hotărâri în acest sens, există Colegiul de conducere al DNA. Acesta este format din procurorul șef de direcție, unul dintre adjuncții acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor pentru 3 ani.

Știrile juridice arată că acest Colegiu de conducere se întrunește lunar sau de câte ori este nevoie și este convocat de procurorul șef de direcție sau, dacă acesta lipsește, de unul dintre procurorii șefi adjuncți de direcție desemnat de acesta. Ședințele colegiului nu sunt publice, iar hotărârile se iau cu votul majorității membrilor săi. Dacă se dezbat probleme financiare și economico-administrative va participa și managerul economic, dar votul său va fi doar consultativ.

În cadrul acestui colegiu sunt aleși de Adunarea generală a procurorilor prin vot secret, direct și personal, în prezența majorității, procurorii numiți și care funcționează efectiv în cadrul DNA. Excepție de la această regulă o fac procurorul șef de direcție și adjuncții săi care sunt membri de drept. Pot vota procurorii numiți, conducătorii direcției și procurorii delegați sau detașați de la alte parchete. Ei vor vota încercuind un număr de maximum 5 candidați. Durata mandatului este de 3 ani de la data alegerii.

Noutățile legislative precizează că va înceta calitatea de membru al Colegiului de conducere la expirarea mandatului, prin demisie, pensionare, revocare sau suspendare din funcție, delegare, detașare, transfer, prin dobândirea calității de membru de drept sau prin imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe mai mult de 3 ani sau prin deces. Pentru cei cărora le-a încetat mandatul, se vor organiza alegeri.

Care este circuitul corespondenței sau al petițiilor adresate DNA?

Cu siguranță valul de scrisori și plângeri pe adresa DNA au determinat crearea unor reguli bine puse la punct pentru a ști cine se ocupă de sortarea acestora și de trimiterea către cei avizați din cadrul DNA.

Regula este că grefierul șef sau altă persoană desemnată de conducătorul structurilor va primi corespondența adresată DNA. Acesta are obligația de a verifica la primirea corespondenței dacă mențiunile de pe plicuri corespund conținutului acestora și dacă există toate anexele enumerate în corespondență. Dacă există lipsuri sau inadvertențe, acestea se vor aduce la cunoștința expeditorilor cărora li se va cere în scris sau verbal să completeze corespondența sau să dea lămuriri suplimentare.

Cu privire la sesizările penale, plângeri, cereri, memorii ale cetățenilor depuse la DNA, acestea vor purta mențiunea de primire a persoanelor desemnate să acorde audiență și li se va da un număr de înregistrare. Plângerile și sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum și dosarele primite de la alte organe de cercetare penală se vor înregistra în ordine cronologică în registrul de evidență a activității de urmărire penală. Rețineți că cererile, reclamațiile, sesizările și memoriile vor primi numere de înregistrare fără soț pentru a fi identificate mai ușor.

Poate exista și corespondența adresată persoanelor din DNA care să poarte mențiunea „personal” sau „confidențial”, sens în care va fi predată acestora fără a fi desfăcută în prealabil. Corespondența cu autoritățile străine, misiunile diplomatice și oficiile consulare din România, cu reprezentanțele străine, cu organizațiile și organismele internaționale care își desfășoară activitatea la noi în țară are loc fie direct, fie prin intermediul Serviciului de cooperare internațională și programe, căruia i se va transmite corespondența.

Noutățile legislative prevăd că pentru comunicarea actelor procedurale către străini, persoane fizice sau juridice, cu domiciliul sau reședința în România sau cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România se va face după traducerea actelor de către Serviciul de cooperare internațională în limba pe care aceste persoane o înțeleg sau în limba oficială a statului ai cărui resortisanți sunt.

DNA are un noi reguli de ordine interioară!

Noul regulament creează linii clare pentru toți cei prinși în acest mecanism complex stabilind modul de organizare și funcționare pentru ca totul să meargă ca pe roate! Văzând modul eficient în care cei din DNA își fac treaba în lupta împotriva corupției,  nu poți să nu te gândești că nimeni nu își dorește să fie văzut intrând în sediul DNA, cu excepția celor care lucrează aici!