Mai este puțin și suntem chemați din nou la urne să ne exprimăm liber votul. Și din nou străzile se vor umple de afișe, văzduhul de promisiuni care mai de care, unii dintre noi vor crede că va fi mai bine pentru că li se promit câte-n lună-n și-n stele, alții vor fi deja plictisiți să asculte aceleași promisiuni care nu s-au materializat nicicând. „Slogane cu nemiluita/Răcnite-n piețe de tribuni…/Absent în toată recuzita/E detectorul de minciuni.”  (Cornelius Enescu)

La fiecare noi alegeri, trăiesc un deja-vu, simt că sunt din nou în țara lui Caragiale, că văd aceeași piesă de teatru care se repetă în mod ciclic cu aceleași personaje pe care nenea Iancu le-a descris de parcă ar fi contemporan cu noi.

Au curs râuri de cerneală, au zornăit cătușe, s-au creat controverse și polemici privind modul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale. Legiuitorul a considerat că este necesar să creeze transparență în acest domeniu, să stabilească limite atât privind sumele cu care se pot face aceste finanțări, cât și persoanele, precum și modul în care se va exercita controlul financiar al acestor finanțări.

Astfel, în Monitorul Oficial 339 din 18 mai 2015 a văzut lumina tiparului legea 113/2015 pentru modificarea și completarea legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Prevederile sale își produc efectele din 21 mai 2015.

Care sunt sursele de finanțare a activității unui partid politic?

Legiuitorul a păstrat din vechea reglementare posibilitatea ca un partid să fie finanțat din cotizații ale membrilor săi, donații, subvenții de la bugetul de stat și venituri provenite din activități proprii partidului (de exemplu, vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului, închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferințe sau acțiuni social-culturale și pentru organizarea birourilor parlamentare, înstrăinarea terenurilor și clădirilor din patrimoniu, dar doar după cel puțin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu).

Noutățile legislative introduc o nouă activitate proprie din care partidele se pot finanța: emiterea carnetelor/legitimațiilor de membru al partidului politic. Rețineți că veniturile realizate de partid din activitățile proprii sunt scutite de impozite și taxe.

Noutatea absolută în materia finanțării partidelor politice o reprezintă posibilitatea de a împrumuta bani de la persoane fizice și juridice.

În ce condiții vor putea partidele să împrumute bani?

Noua regulă instituită de legiuitor permite partidelor politice să contracteze împrumuturi în bani doar prin acte notariale sub sancțiunea nulității absolute. Știrile juridice impun ca împrumuturile să fie însoțite de documente de predare-primire și în contract este obligatoriu să se prevadă modul și termenul de restituire care nu poate fi mai mare de 3 ani.

Pentru o transparență totală și pentru a ști clar câți bani împrumută un partid politic, legiuitorul a impus prin aceste noutăți legislative ca împrumuturile de acest fel, dar și restituirea lor să se facă doar prin virament bancar.

Pot fi cazuri în care împrumuturile în bani să nu fie restituite în cei 3 ani de la data acordării.  Atunci ele vor putea fi considerate donații cu acordul părților și doar dacă nu s-a atins în anul respectiv plafonul pentru donații care nu poate depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

Dacă un partid contractează împrumuturi care au o valoare mai mare de 100 de salarii de bază minime brute pe țară, va trebui să publice în Monitorul Oficial, Partea I, lista persoanelor fizice și juridice care au acordat împrumuturi cu această valoare.  Obligația de publicitate trebuie realizată până la 30 aprilie a anului următor față de 31 martie cât era în vechea reglementare.

Dacă legea permite cu titlu de noutate legislativă partidelor să împrumute bani, tot ea este cea care le interzice partidelor, alianțelor politice sau electorale, candidaților independenți să acorde împrumuturi către persoane fizice sau juridice.

Știrile juridice precizează că un partid va putea împrumuta de la o persoană fizică într-un an sume în valoare de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară la valoarea existentă la 1 ianuarie a anului respectiv și de la o persoană juridică până la 500 de salarii minime brute pe țară.

În ce condiții pot primi partidele donații?

Plafonul pentru donații nu poate depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Astfel, donațiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară, iar de la o persoană juridică de până la 500 salarii de bază minime brute pe țară.

Dacă se vor dona bunuri mobile și imobile către partid, valoarea acestora se va include în valoarea donațiilor în bani fără a depăși pragul impus de legiuitor. Rețineți că nu vor putea face donații către partide persoanele juridice care, la data efectuării donației, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, cu excepția cazului în care au de recuperat sume mai mari decât propria datorie.

Noutățile legislative impun partidelor obligația de a solicita persoanei juridice donatoare prezentarea unei declarații pe proprie răspundere privind condiția de mai sus. În plus, este interzisă acceptarea sub orice formă de către partide a donațiilor de bunuri materiale sau bani sau prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic sau fără să fie înregistrate și evidențiate în contabilitate.

 Rețineți că și donațiile confidențiale trebuie să apară în contabilitatea partidului. Donațiile de bunuri și servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în contabilitate la valoarea de piață de la momentul donației.

O altă noutate adusă de legiuitor este că donațiile în bani cu o valoare de peste 10 salarii de bază minime brute pe țară se vor efectua doar prin conturi bancare. Este interzisă acceptarea donațiilor din partea altor state sau a organizațiilor din străinătate sau din partea persoanelor fizice care nu au cetățenia română sau persoane juridice care nu au naționalitatea română. Excepția de la această regulă o reprezintă donațiile primite de la cetățenii statelor membre UE cu domiciliul în România și care dețin calitatea de membru al partidului politic căruia i-au acordat donația.

Eu cu cine votez?

An de an această întrebare își caută răspunsul în rândurile electoratului român care privește neputincios cum „partidele au tras alarma/Și-n luptă intră acoliții:/Promisiunile sunt arma,/Păcăliturile – muniții! „(Sergiu Cojocaru)

Noua lege creează transparență în privința finanțării partidelor și a campaniilor electorale creând limitări ca să nu se mai facă atâta risipă de afișe, materiale promoționale împărțite cu generozitate către alegătorii români.

În cei 25 ani de când se presupune că votul este liber, românii au înțeles că „partidele politice nu sunt altceva decât niște lupi îmbrăcați în piei de oaie. Vai de turma care se lasă păcălită!…” (George Budoi)