Cine poate spune că nu simte nici măcar o mică strângere de inimă atunci când călătoreşte cu avionul?! De oţel să fii şi tot îţi vine în minte vreun recent accident aviatic. Aceste nefericite evenimente au fost cam dese în ultima vreme, fiind implicate aparate de zbor de diferite categorii, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Va persista multă vreme în memoria colectivă a românilor mulţimea de prăbuşiri de aeronave MiG-21 de după 1990 şi catastrofa de la Baloteşti. Acum, România mai are vreo două duzini de avioane de vânătoare ruseşti, acestea fiind menajate, ferite de manevrele solicitante, din pricină că, de tinere ce sunt, se află-n pragul pensionării.

Riscul nostru cel mai mare, în privinţa aviaţiei militare, este… slaba dotare. Dar subiectul de astăzi este altul: prevenirea pericolelor ce pot rezulta din transportul unor mărfuri primejdioase, în aviaţia civilă. Statistic vorbind, transportul aerian e mult mai sigur decât cel auto… mai ales cel de pe drumurile mioritice. Dar există şi acolo riscuri care pot viza siguranţa pasagerilor şi a echipajelor aeronavelor!

Conform ultimelor ştiri juridice, Ordinul ministrului transportului nr. 488/2015 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române „Transportul aerian al bunurilor periculoase”, ediţia 4/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial 235/2015.

 

Atenţie, mărfuri periculoase la bord!

Accidentul în care sunt implicate bunuri periculoase constituie un eveniment asociat sau corelat cu transportul aerian al bunurilor periculoase care conduce la răniri grave, decese, pagube majore materiale, prejudicii ecologice. Un eveniment, altul decât un accident de aviaţie, în care sunt implicate bunuri periculoase, asociat sau corelat cu transportul aerian de bunuri periculoase, care nu se produce neapărat la bordul aeronavei, şi care determină rănirea unei persoane, deteriorări de bunuri şi ale mediului, incendii, deteriorări de obiecte, scurgeri de fluide, radiaţii sau alte dovezi care demonstrează că integritatea ambalajului n-a fost menţinută, reprezintă un incident de aviaţie în care sunt implicate bunurile periculoase.

O rănire gravă suferită de o persoană într-un accident de aviaţie poate fi definită, conform noilor ştiri juridice prin oricare dintre următoarele elemente: necesită spitalizare pentru mai mult de 48 de ore într-o perioadă de 7 zile de la data producerii rănirii; are, ca urmare, fracturarea unui os (mai puţin fracturile simple de degete sau nas); implică arsuri de gradul II şi III sau orice arsuri care afectează mai mult de 5% din suprafaţa corpului; implică răniri ce provoacă hemoragii severe, ruperi ale nervilor, muşchilor, deteriorări ale tendoanelor; implică leziuni ale oricărui organ intern ori presupune o expunere verificată la substanţe infectante sau radiaţii vătămătoare.

Un dispozitiv de încărcare va fi îmbarcat la bordul aeronavei numai după ce-a fost inspectat şi nu s-au descoperit scurgeri sau deteriorări ale bunurilor periculoase conţinute. Pachetele şi containerele care conţin bunuri periculoase, precum şi containerele conţinând substanţe radioactive vor fi inspectate pentru a se descoperi eventuale scurgeri sau deteriorări, înainte de îmbarcarea la bordul aeronavei. Ambalajele, coletele şi containerele care prezintă scurgeri sau sunt deteriorate nu vor fi primite la bordul aeronavei.

Dacă un pachet conţinând bunuri periculoase îmbarcat la bordul unei aeronave prezintă deteriorări sau scurgeri, operatorul aerian sau agentul de handling îl va înlătura sau va face aranjamentele necesare pentru evacuarea acestuia de către o autoritate sau organizaţie corespunzătoare, asigurându-se, totodată, că încărcătura rămasă se află într-o condiţie conformă cerinţelor transportului aerian şi celelalte pachete n-au fost contaminate.

Orice contaminare riscantă descoperită în aeronavă ca rezultat al scurgerilor sau deteriorării bunurilor periculoase va fi înlăturată fără întârziere prin mijloace corespunzătoare, potrivit procedurilor operatorului acelei aeronave, în acord cu planul de urgenţă al aeroportului pe teritoriul căruia se află aeronava.

Orice acţiune determinată de o contaminare cu materiale radioactive se va desfăşura în deplin acord cu planul de intervenţie al companiei pentru activităţile respective, plan care a stat la baza obţinerii autorizaţiei Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi potrivit cu planul de urgenţă al aeroportului în care a avut loc evenimentul.

Decontaminarea se efectuează exclusiv de organizaţii şi persoane autorizate, conform legislaţiei naţionale privind protecţia civilă, aflată în vigoare. Decontaminarea se va atesta prin emiterea unui document special.

 

 

Când informaţia… salvează situaţia!

Operatorul aerian va furniza, în manualul operaţional, informaţii care să îngăduie echipajului să-şi îndeplinească atribuţiile ce-i revin în legătură cu transportul aerian de bunuri periculoase, precum şi instrucţiuni cu privire la măsurile ce trebuie derulate în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă care implică bunuri periculoase.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română trebuie să se asigure că operatorii aerieni sau agenţii de handling informează pasagerii cu privire la tipurile de bunuri periculoase care sunt interzise pentru transport la bordul unei aeronave. Obligatoriu, aceste informaţii trebuie afişate în zona check-in şi în alte zone pe care operatorul sau agentul de handling le consideră necesare.

Se interzice transportul bunurilor periculoase în cabina pasagerilor sau în cabina de pilotaj, cu excepţia cazurilor în care acest lucru este permis de către instrucţiunile tehnice emise de către Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, adică manualul OACI-Doc 9284.

În situaţia producerii unui accident de aeronavă sau incident grav în care pot fi implicate bunurile periculoase transportate ca marfă, operatorul aeronavei care transportă mărfurile primejdioase trebuie să furnizeze, de îndată, informaţii despre bunurile periculoase aflate la bord, aşa cum au fost prezentate ele în informarea scrisă furnizată comandantului aeronavei, către serviciile de urgenţă care intervin. Cât mai iute cu putinţă, operatorul va transmite aceste informaţii către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, precum şi Centrului de Investigaţie şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

La producerea unui incident de aviaţie, operatorul aeronavei în cauză trebuie să furnizeze degrabă informaţiile despre bunurile periculoase aflate la bord, aşa cum au fost prezentate comandantului aeronavei în informarea scrisă, serviciilor de urgenţă (dacă ele cer acest lucru), autorităţii statului pe teritoriul căruia s-a petrecut incidentul şi Autorităţii Aeronautice Civile Române.

Zadarnic ne mai lamentăm după ce, prin nechibzuinţă sau nepricepere, s-a produs grozăvia şi avut loc un accident aviatic. În exploatarea aeronavelor trebuie să existe şi chibzuinţă şi iscusinţă, ambele prezente alături de o instruire desăvârşită a personalului. Cât trăieşte, omul se instruieşte. O bună instruire îţi oferă ocazia să înveţi mult şi bine din erorile mici, remediabile, tocmai fiindcă îţi arată, în primul rând, cum să eviţi greşelile imense, ireparabile, ce nu-ţi mai lasă şansa de-a învăţa!