“Beţia este o nebunie cu voie”, grăieşte înţelepciunea strămoşilor. Într-un raport OMS a fost prezentat consumul de alcool pe cap de locuitor în diferitele state. La coada clasamentului se află ţări precum Pakistanul sau Libia, unde, în medie, un cetăţean consumă… 0,1 litri de alcool pur pe an.

Pe locurile fruntaşe stau, confortabil, est-europenii! Locul întâi în lume îl deţin cetăţenii din Belarus (17,5 litri de alcool pur consumat anual de persoană). Locul doi? E deţinut de către Republica Moldova, unde se consumă 16,8 litri de alcool pur pe an, de cetăţean. Lituanienii le-au luat-o înainte ruşilor, ocupând locul trei, cu 15,4 litri de alcool pur pe an, în medie.

Cine ocupă locul cinci? Surpriză, România! 14,4 litri alcool pur îi revine anual fiecărui român (de peste 15 ani). Văzând lipsa de ambiţie a abstinenţilor faţă de alcool, unii conaţionali s-au văzut nevoiţi să pună ofrande mai mari pe altarul lui Bachus, spre a salva… faima ţării. Că doar n-o să le îngăduim ucrainenilor să ne întreacă!

Ocupanţii primelor patru locuri sunt mari amatori de spirtoase. Aidoma ucrainenii. Numai românii fac notă discordantă printre fruntaşii clasamentului. Ei apreciază berea! La fel de mult ca nemţii. Patima lor pentru bere e cu greu egalată de către pasiunea francezilor pentru vinuri.

În mentalul colectiv al neamului românesc zace o infinită admiraţie pentru tot ce-i nemţesc. Aşteptând vremurile când vor avea un succes economic similar teutonilor, românii s-au hotărât ca, deocamdată, să se focalizeze pe consumul de bere, ca sport de performanţă.

Acum, serios vorbind, abuzul de alcool nimiceşte sănătatea, sporeşte infracţionalitatea şi reduce performanţa pe toate planurile. Iar autorităţile au început să se alarmeze… într-al doisprezecelea ceas!

Aşa se face că-n “Monitorul Oficial” 179/2015 a fost publicată HG 160/2015 privind înfiinţarea Consiliului Naţional pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România. Potrivit ultimelor ştiri juridice, Consiliul naţional pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România va funcţiona sub coordonarea Ministerului Sănătăţii.

Să combatem “consumul dăunător de alcool”! Cum? Prin birocraţie, desigur!

Consiliul naţional pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România a fost înfiinţat cu scopul de-a coordona politicile naţionale de combatere a consumului abuziv de alcool, prin elaborarea unui plan de acţiuni coordonate şi eficiente, pe termen mediu şi lung.

Ca direcţii strategice de acţiune, Consiliul va coordona elaborarea unei strategii naţionale privind reducerea urmărilor consumului dăunător de alcool, a politicilor naţionale în domeniul consumului dăunător de alcool şi a elaborării unor planuri de acţiune eficiente pentru aplicarea strategiei.

Consiliul va acţiona pentru stabilirea priorităţilor naţionale în ceea ce priveşte reducerea consumului dăunător de alcool şi a consecinţelor sale economice, sociale şi medicale, dar şi-n vederea creării condiţiilor pentru punerea în mişcare a unui mecanism de monitorizare a aplicării strategiei privind diminuarea efectelor consumului dăunător de alcool, precum şi a planurilor de acţiune pentru aplicarea naţională a strategiei.

Totodată, conform recentelor ştiri juridice, Consiliul va purcede la promovarea de activităţi coordonate de conştientizare a efectelor consumului dăunător de alcool în plan economic, social şi medical, precum şi la evaluarea periodică a implementării planurilor anuale de acţiune.

Activitatea Consiliului pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România va fi coordonată de către un preşedinte, ce va fi numit de către ministrul sănătăţii, având rangul de secretar de stat. Dacă preşedintele se va afla în imposibilitatea de a-şi exercita activitatea, are să fie desemnat, dintre membri, un înlocuitor. Nimeni nu-i de neînlocuit!

Primul pas? Înfiinţăm comitete şi comisii!

În alcătuirea Consiliului pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România va intra atât un comitet interministerial, cât şi un secretariat tehnic şi un comitet consultativ.

În componenţa comitetului interministerial vor intra reprezentanţi ai unor instituţii precum Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Institutul Naţional de Statistică.

Alcoolismul nu-i doar o boală ce afectează un număr oarecare de cetăţeni. El a ajuns un alarmant fenomen social. O epidemie! Statistica arată adevăratele dimensiuni sociale ale consumului nemăsurat de alcool. Ea ajută la stabilirea diagnosticului! Dar care va fi tratamentul? Grea întrebare…

Între atribuţiile comitetului interministerial intră identificarea priorităţilor naţionale privind scăderea “consumului dăunător de alcool”, asigurarea colaborării şi cooperării interministeriale pentru adoptarea de politici naţionale coordonate de diminuare a consumului de alcool în România, propunerea unor politici naţionale în domeniu şi coordonarea elaborării de acte normative pentru punerea în practică a politicilor naţionale în materia consumului nociv de alcool.

Comitetul interministerial din componenţa Consiliului pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool va înainta proiectele de acte normative elaborate, spre aprobare, autorităţilor cu atribuţii de reglementare. La nivel instituţional lucrurile vor sta bine, aşadar. Să nădăjduim că vor apărea şi efectele dorite!

Bachus te ghidează pe căile pierzaniei. Deci nu-l urma!

E incontestabil că odată ce-a ajuns să-şi “bea minţile”, omul poate săvârşi acte amarnic regretate la trezire. Alcoolul distruge viaţa personală şi profesională a sclavilor săi. Alcoolicii îşi pun semenii în pericol. De dragul unei iluzorii plăceri, ei îşi fac zob sănătatea.

Beţia zdruncină creierul din temelii şi reduce coordonarea mişcărilor. Alcoolismul aruncă un val de ceaţă peste gândire. “Au existat creatori de geniu ce-şi sorbeau inspiraţia din clondirul de rachiu”, obiectează unii. Au existat “genii alcoolice”, dar nu toţi amicii paharului sunt geniali!

Alcoolul, consumat fără măsură, distruge ficatul, cauzând hepatită şi ciroză. Tot el majorează riscul de cancer oral, esofagian şi hepatic, şubrezeşte muşchiul inimii şi crează terenul potrivit pentru atacurile vasculare cerebrale. Ca “bonus”, mai produce şi diminuarea severă a imunităţii, deschizând calea unor afecţiuni precum pneumonia şi tuberculoza pulmonară.

Este imposibil ca discipolii devotaţi ai sticlei şi paharului să nu fi aflat, din auzite, din citite, despre ravagiile cauzate de către alcool. Dar ei au dezvoltat un interesant mecanism defensiv, atunci când li se descriu primejdiile la care se expun. Replica împătimiţilor lui Bachus sună cam aşa: tot citind despre răul pe care-l pricinuieşte alcoolul, ne vine să ne lăsăm…  de citit!