Obştile sunt forme ancestrale de organizare, prin care străbunii noştri administrau, exploatau şi apărau pământurile stăpânite în devălmăşie, precum pădurile sau fâneţele. Aceste forme de asociere precedă chiar şi formarea cnezatelor şi voievodatelor româneşti, supravieţuind capriciilor istoriei până azi!

Încă de acum 15 ani, de la apariţia Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, s-a intenţionat ca formele asociative de proprietate asupra terenurilor împădurite, a fâneţelor şi păşunilor să se reorganizeze sub forma modelelor de asociere de la început, adică cele anterioare fatidicului 1948, an al confiscărilor şi abuzurilor. Aşa s-a vrut! Dar s-a întâmplat taman invers. La reorganizare nu s-a ţinut seama de formele de asociere iniţiale!

În aceeaşi Lege 1/2000 – pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, s-a stabilit ca administrarea şi întrebuinţarea terenurilor aflate în stăpânirea obştilor şi a tuturor celorlalte străvechi forme de asociere se vor desfăşura în deplin acord cu statutele formelor asociative pe care legislaţia românească le-a permis în perioada 1921-1946, însă numai dacă acele prevederi nu contrazic legile aplicabile în contemporaneitate. Urmarea? Alte aspecte ce n-au fost puse-n aplicare!

Formele asociative de proprietate au urmat căi diferite, în funcţie de context. Unele s-au înfiinţat potrivit Legii 1/2000, publicată în “Monitorul oficial” 8/2000, iar anterior funcţionau în baza Decretului 31/1954. Altele funcţionează şi s-au înfiinţat în temeiul prevederilor OG 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. Cele dintr-o a treia categorie s-au înfiinţat printr-o lege privind persoanele juridice datând din… 1924.

 

Noi reguli pentru obşti şi alte forme asociative de proprietate!

Obştile de moşneni în devălmăşie, composesoratele, obştile răzeşeşti nedivizate, pădurile grănicereşti, pădurile urbariale sau alte asemenea forme asociative existente anterior anului 1948 reprezintă forme asociative ale căror nume te trimit imediat cu gândul la legendele şi povestirile cu domnitori, boieri şi ţărani liberi. Acestea au fost numite, de către un proiect legislativ ajuns deunăzi în atenţia deputaţilor, “persoane juridice care fac parte din tezaurul istoric al României”.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea formelor istorice asociative de proprietate a fost recent adoptat de către Senat. Dacă va avea succes şi la Camera Deputaţilor, care are calitatea de for decizional şi va fi promulgată, noua lege ar urma să apară în “Monitorul oficial”.

Potrivit ultimelor ştiri juridice, scopul noului proiect de lege e reînfiinţarea şi funcţionarea acestor forme asociative, care vor avea calitatea de persoane juridice de drept privat cu scop patrimonial. Orice formă asociativă de proprietate dintre cele enumerate, va căpăta personalitate juridică prin înscrierea într-un registru special privind formele istorice asociative de proprietate, aflat la grefa oricărei judecătorii.

Reînfiinţarea formei asociative de proprietate, realizată cu ţelul dobândirii personalităţii juridice, se va efectua în urma solicitării înaintate de către un comitet alcătuit din cel puţin 10 membri ori moştenitori ai minimum 10 membri care au figurat cu drepturi în forma asociativă anterior desfiinţării sale.

Cererea de reînfiinţare va trebui acompaniată de către documentele următoare: act constitutiv, actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial, statutul, dovada disponibilităţii denumirii (de la Ministerul Justiţiei). Scopul reînfiinţării formei istorice asociative va fi redobândirea patrimoniului istoric şi gestionarea sa în interesul membrilor formei asociative de proprietate.

Noul proiect interzice reînfiinţarea prin care două sau mai multe forme istorice asociative vor căpăta acelaşi nume sau vor revendica aceleaşi bunuri. De nu se vor conforma, Ministerul Justiţiei va emite dovada disponibilităţii numelui pentru primul solicitant, refuzându-i pe următorii. Primul venit, primul servit!

 

Cerinţe obligatorii, pentru reînfiinţare!

La nivelul Ministerului Justiţiei se va constitui Registrul naţional al formelor istorice asociative de proprietate, scop în care instanţele de judecată vor trebui să transmită ministerului copii de pe hotărârile judecătoreşti legate de constituirea oricărei forme istorice asociative de proprietate.

Printre altele, Actul constitutiv al formei asociative va trebui să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii absolute, atât denumirea formei istorice asociative de proprietate, cât şi patrimoniul istoric – prin indicarea bunurilor ce reprezintă proprietatea formei asociative şi a locurilor în care sunt amplasate acestea. Aceste două menţiuni din actul constitutiv al formei istorice asociative de proprietate vor fi preluate, obligatoriu, din aşezământul anterior anului 1948.

Statutul formei istorice asociative va trebui să cuprindă, printre altele, sub sancţiunea nulităţii absolute, dispoziţii privind modul în care se va realiza numirea organelor de conducere, administrare şi control, precum şi stabilirea drepturilor şi obligaţiilor membrilor. De asemenea, va trebui să cuprindă dispoziţii privind modul în care se vor ţine întrunirile şi modul de luare a deciziilor, dispoziţii privind distribuirea beneficiilor şi a cheltuielilor comune, dispoziţii privind modul de organizare a întrunirii anuale a membrilor, precum şi reguli ce privesc modul de rezolvare a divergenţelor ce ar putea răsări între devălmaşi.

Conform noului proiect, formele asociative de proprietate reînfiinţate în temeiul Legii 1/2000 sau a OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aşa cum sunt obştile de moşneni, obştile răzeşeşti, composesoratele, cooperativele, îşi vor menţine personalitatea juridică dobândită legal numai dacă reînfiinţarea se va efectua cu respectarea formelor istorice existente mai înainte de 1948.

Dacă legea va fi adoptată de către Parlament în această formă, ar urma ca formele asociative de proprietate care n-au putut satisface, la reînfiinţare, cerinţele de mai sus cu privire la Actul constitutiv şi la Statut să fie nevoite să se reorganizeze sau să se desfiinţeze (fiind înfiinţate forme de asociere noi). Iar titlurile de proprietate emise pe numele precedentelor forme asociative vor fi nule de drept!

 

Vor înceta neregulile?

Conform iniţiatorilor, există forme asociative care n-au beneficiat de recunoaşterea judecătorească a calităţii de succesoare ale persoanelor juridice a căror “moştenire” au revendicat-o. Una este să fii recunoscut pe cale oficială, alta e să-ţi conferi singur atributul de continuator unic şi legitim al unei străvechi entităţi asociative, situaţie ce te pune într-un (imens) avantaj!

Ce fel de avantaj? Anumite obşti sau alte forme de asociere cu nume împrumutate, parcă, din “limba vechilor cazanii”, autoproclamate dar nu şi recunoscute pe cale judecătorească, au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor întinse suprafeţe, mai cu seamă păduri! Unele autorităţi locale le-au luat în seamă cererile. Aşa s-au văzut unii stăpâni peste întregi ţinuturi. Peste averi pe care neam de neamul lor nu le-a stăpânit! E normal?!