Viața unei firme este marcată de venirea și plecarea unor asociați, de mărirea sau micșorarea capitalului social, de perioade înfloritoare în care totul merge ca pe roate și de vremuri în care crezi că bate falimentul la ușă! Intrarea în firmă a unor asociați, precum și retragerea altora este o operațiune care se înregistrează la Registrul Comerțului și care își produce efectele după ce este încuviințată la această instituție.

Legea 31/1990 a societăților comerciale a suferit numeroase modificări în timp, majoritatea generate de dorința legiuitorului de a alinia prevederile legale în materie cu realitățile din viața de zi cu zi. O propunere legislativă în acest sens a fost înregistrată la Senat în 8 aprilie 2014, însă, având în vedere că nimeni din această nobilă Cameră nu a avut vreme să se pronunțe în 45 de zile de la înregistrare asupra legalității sale, ea a fost adoptată tacit, adică fără vot. Constituția României prevede faptul că, în cazul în care se depășește termenul de 45 de zile în care o Cameră poate formula opinii, opoziții, păreri, atunci respectivul proiect de lege se consideră adoptat.

În ce condiții va fi valabilă cesiunea părților sociale?

În prezent, dacă un asociat părăsește firma și nu mai este cooptat un alt asociat, se vor depune la Registrul Comerțului: hotărârea AGA prin care asociații decid cesiunea părților sociale, contractul de cesiune a părților sociale, actul constitutiv actualizat (în care se trec modificările decise de asociați prin AGA).

În cazul în care se hotărăște cooptarea unui nou asociat, atunci decizia de cesionare a părților sociale trebuie să fie aprobată de asociații ce reprezintă cel puțin 3/4 din capitalul social. În 15 zile de la data adoptării hotărârii AGA aceasta trebuie depusă la Registrul Comerțului. Cei de la Registrul Comerțului trimit această hotărâre la ANAF pentru a verifica dacă firma are datorii.

Acest tip de cesiune se realizează în două etape: în prima etapă se depune hotărârea AGA prin care asociații decid cesiunea părților sociale și cooptarea unui nou asociat care se publică în Monitorul Oficial. Timp de 30 de zile de la publicare orice persoană interesată poate contesta respectiva cesiune.

A doua etapă a cesiunii începe dacă după cele 30 zile, aceasta nu a fost contestată.  În această etapă se depune Monitorul Oficial în care a fost publicată hotărârea AGA, actul constitutiv actualizat (în care se trec modificările decise de asociați prin AGA), declarația noului asociat că îndeplinește condițiile pentru a fi asociat în acea firmă, iar dacă este și administrator va trebui să depună declarația notarială cu specimenul de semnătură. Dacă creditorii sau alte persoane interesate fac opoziție și consideră că prin cesiune le sunt fraudate interesele, atunci cesiunea se va putea face doar de la data comunicării de către instanță a hotărârii de respingere a acestei opoziții. În cazul în care se consideră că opoziția făcută este întemeiată, cesiunea nu se mai face.

Dacă proiectul de lege aprobat tacit de Senat va fi adoptat și de Camera Deputaților și promulgat de Președintele României, atunci regulile în materia cesiunii de părți sociale vor suferi modificări semnificative.

Astfel, prin noutățile legislative se propune ca cesionarea în primele 12 luni de la înființarea unei societăți comerciale a cel puțin 50% din părțile sociale către una sau mai multe persoane să fie valabilă și opozabilă terților doar după realizarea inspecției fiscale de către ANAF. Știrile juridice arată că inspecția se va realiza în cel mult 30 de zile.

Rațiunea acestei modificări are la bază cazurile din practică în care o firmă, conform declarațiilor depuse, nu apare cu datorii la bugetul de stat la data cesiunii, dar, cu ocazia inspecțiilor efectuate de ANAF ulterior, se constată săvârșirea unor fapte de evaziune fiscală.

Radierea unei firme din oficiu fără procedura de lichidare va fi interzisă !

O societate poate fi dizolvată la cererea oricărei persoane interesate și a Registrului Comerțului dacă nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni, dacă și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut sau asociații au dispărut, dacă nu și-a completat capitalul social sau s-a aflat mai mult de 3 ani în inactivitate temporară înscrisă la Registrul Comerțului.

Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarea se înregistrează la Registrul Comerțului, se comunică direcției de finanțe și se publică în Monitorul Oficial. Noutățile legislative ale acestui proiect de lege propun ca hotărârea să se comunice și administrației locale de la sediul social al firmei sau de la locul unde aceasta deține bunuri. Scopul acestui demers ar fi de a ușura activitatea inspectorilor care au atribuții de constatare, impunere și control al firmelor.

Dacă nicio persoană nu atacă hotărârea tribunalului, atunci aceasta devine definitivă, iar firma intră în lichidare. În actuala legislație, dacă în 3 luni de la data la care hotărârea de dizolvare a rămas definitivă și nu s-a numit un lichidator, atunci judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, va numi unul.

Proiectul de lege scurtează termenul de 3 luni la 30 de zile și impune pentru judecător obligația de a numi un lichidator în termen de o lună. Practic, prin introducerea obligativității de a se numi lichidator nu vor mai exista radieri din oficiu ale firmelor fără parcurgerea procedurii de lichidare.

Noutățile legislative propun abrogarea prevederilor care permiteau radierea din oficiu. Noile știri juridice propun ca încheierea de radiere a firmei să se pronunțe doar după ce s-a încheiat procedura lichidării și să fie comunicată și administrației locale de la sediul social al firmei sau de la locul unde aceasta deține bunuri, fapt ce nu este prevăzut în actuala reglementare.

Modificări tacite pentru societățile comerciale

Acest proiect de lege are ca scop combaterea evaziunii fiscale și, în acest sens, este posibil ca procedura de dizolvare care va include în mod obligatoriu și lichidarea să dureze mai mult. Practic, prin comunicarea informațiilor privind dizolvarea și radierea unei firme la administrațiile financiare de la sediul lor sau de la locul unde au bunuri, acestora le va fi mult mai ușor să verifice ce s-a întâmplat cu un anumit bun.

Având în vedere că cesiunea din primul an de viață al unei firme va presupune efectuarea unei inspecții fiscale, probabil, că îi va descuraja pe mulți să demareze această operațiune.

Dacă și Camera Deputaților va alege să aprobe tacit, fără vot, acest proiect de lege, rămâne de văzut! Până atunci, putem beneficia de actualele prevederi fără să existe obligativitatea numirii unui lichidator și fără inspecție fiscală în cazul cesiunii părților sociale.