Potrivit legii drepturilor pacientului, pacienţii au dreptul la îngrijirile medicale de cea mai înaltă calitate de care dispune societatea, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale. Orice pacient are dreptul de-a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare.

A nădăjdui la un tratament egal, nediscriminator, în acele unităţi sanitare unde, printr-o lege nescrisă, calitatea serviciilor depinde doar de consistenţa bacşişurilor livrate cadrelor medicale, este ca şi cum ai tânji după soarele tropical şi desfătările unei staţiuni turistice de lux, în timp ce hoinăreşti îngheţat şi nemâncat prin pustietăţile Siberiei!

În afara clasicelor “plăţi informale” – şpăgi, în limbaj necenzurat – fără de care pacientul ar putea ajunge să nu fie tratat decât cu… maximă indiferenţă, prin unităţile sanitare ale patriei se mai petrec şi alte tipuri “incidente de etică”, precum neglijenţa, lipsa de profesionalism în aplicarea unor proceduri terapeutice sau comportamentele abuzive ale personalului medico-sanitar.

Pentru ca nemulţumirea pacienţilor să fie canalizată într-un sens pozitiv iar situaţia (deloc de invidiat) din spitalele româneşti să se mai îmbunătăţească, e nevoie ca încălcările eticii şi deontologiei medicale să fie constatate, sancţionate, aduse la cunoştinţa autorităţilor competente.

În această ordine de idei, orice pacient are posibilitatea de a aduce în atenţia consiliului de etică al spitalului orice faptă prin care au fost încălcate etica şi deontologia medicală sau drepturile sale, prevăzute de către lege.

Ce este consiliul de etică?

În „Monitorul Oficial” 137/24 februarie 2015 a văzut lumina tiparului Ordinul ministrului sănătăţii 145/2015 pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului de etică ce funcţionează în cadrul spitalelor. În termen de 30 de zile de la data publicării acestei noi reglementări în “Monitorul Oficial”, în unităţile sanitare publice va trebui să se constituie consilii de etică.

Potrivit acestei reglementări, consiliul de etică reprezintă un for de autoritate morală înfiinţat în cadrul spitalelor publice, în vederea garantării punerii în valoare a principiilor morale sau deontologice în sistemul de sănătate.

În unităţile sanitare publice cu paturi, consiliul de etică este alcătuit din şapte membri, dintre care trei reprezentanţi aleşi din corpul medical al spitalului, doi reprezentanţi aleşi ai asistenţilor medicali, un consilier juridic sau un reprezentant al aparatului funcţional al spitalului cu studii superioare, precum şi un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.

În spitalele în care personalul medico-sanitar nu-i mai numeros de 20 de persoane, consiliul de etică va fi alcătuit doar din cinci membri, în vreme ce în cadrul unităţilor sanitare publice cu paturi cu statut de spital clinic, universitar şi institut, consiliul de etică o să fie format din şapte membri.

 Ce atribuţii are consiliul de etică?

Potrivit ultimelor ştiri juridice, consiliile de etică or să sprijine dezvoltarea valorilor etice în rândul personalului medico-sanitar, administrativ şi auxiliar al spitalelor publice şi vor evalua vulnerabilităţile etice şi riscurile apărute, propunând managerilor aplicarea unor măsuri de preîntâmpinare a actelor de corupţie la nivelul unităţii sanitare.

Consiliul de etică va înainta managerului spitalului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidente de etică şi va analiza din perspectivă etică situaţiile de dubiu ce pot surveni în exercitarea profesiei medicale. De asemenea, va analiza cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient-cadru medical ori sanitar din spital şi va verifica dacă nu cumva personalul medico-sanitar şi auxiliar a încălcat, prin conduita sa, drepturile pacienţilor, pe baza sesizărilor primite.

Simultan, consiliul de etică va analiza sesizările personalului unităţii sanitare în privinţa diferitelor abuzuri săvârşite de către pacienţi sau superiorii ierarhici şi va examina sesizările ce privesc nerespectarea demnităţii umane, propunând măsuri concrete de soluţionare şi emiţând avize referitoare la incidentele de etică semnalate.

Avizul de etică reprezintă decizia bazată pe prevederile legale, pe principiile morale sau deontologice, formulată de membrii consiliului de etică, în privinţa unei speţe sesizate în activitatea spitalului public. Avizul de etică e obligatoriu, în baza deciziei asumate de către managerul spitalului.

Consiliul de etică va asigura înştiinţarea managerului spitalului, a Compartimentului de integritate din Ministerul Sănătăţii şi a petentului privind conţinutul avizului etic. Managerul spitalului va purta răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor propuse.

Consiliul va înainta către organele competente sesizările ce privesc plăţile informale  ale pacienţilor către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau actele de condiţionare a furnizării serviciilor medicale de obţinerea unor foloase.

Ori de câte ori apreciază că aspectele dintr-o speţă reprezintă vreo infracţiune, consiliul de etică alertează organele abilitate ale statului, dacă acestea n-au fost informate de reprezentanţii spitalului sau de către persoana afectată.

 Cum sunt aleşi membrii consiliului?

Criteriile avute în vedere la propunerea membrilor consiliului de etică sunt două: reputaţia morală şi absenţa cazierului judiciar. Membrii consiliului de etică vor fi aleşi, în fiecare spital, prin vot secret, în mod distinct, pentru fiecare categorie profesională (personal medical şi personal sanitar).

Din consiliul de etică nu pot face parte managerul spitalului, directorul medical, directorul de îngrijiri şi asistentul-şef al spitalului. De altfel, consiliul de etică e independent de ierarhia spitalului. Se interzice orice încercare de influenţare a deciziilor membrilor consiliului de etică. Orice astfel de “intervenţie” va ajunge în atenţia comisiei de disciplină.

Responsabilitatea organizării procedurii de vot aparţine managerului unităţii sanitare. În fiecare secţie, departament, serviciu din cadrul spitalului va fi propusă o candidatură dintre medici, prin intermediul medicului-şef şi o candidatură din rândul personalului sanitar, prin intermediul asistentului-şef. Membrii permanenţi ai consiliului de etică vor fi stabiliţi în urma desfăşurării procedurii de vot.

Cum se iau hotărârile, în consiliul de etică?

În consiliile de etică din spitale deciziile se adoptă prin vot secret, cu majoritate simplă. Dacă prin votul membrilor consiliului de etică se ajunge la paritate, opţiunea preşedintelui are să fie decisivă. Exprimarea votului se poate face ori “pentru” ori “împotriva” variantelor de decizii propuse-n şedinţa consiliului de etică.

Ori de câte ori va fi cazul, membrii consiliului de etică trebuie să mărturisească existenţa unei legături directe sau indirecte, familială, ierarhică ori financiară, cu persoanele fizice sau juridice împricinate în speţele supuse examinării consiliului. Orice membru ce se află în vreuna dintre aceste situaţii nu va putea participa la şedinţele prilejuite de cercetarea acelui caz, fiind înlocuit de către un supleant.

Un incident de etică poate fi sesizat de către un pacient, un aparţinător ori de reprezentantul său legal, de către personalul angajat al spitalului sau de orice altă persoană interesată. Sesizările sunt adresate managerului unităţii sanitare. Ele se depun la registratură ori prin completarea unui formular online, disponibil pe pagina de internet a spitalului.

Deşi sumele rezultate din contribuţiile de asigurări de sănătate pe care asiguraţii din România le achită lunar nu sunt nicidecum neglijabile, sistemul de sănătate românesc pare destul de şubred, bolnav şi subnutrit.

Se pare că nu subfinanţarea este cea mai mare dintre problemele sale! Ci administrarea defectuoasă a fondurilor, corupţia şi alte practici care contravin legii şi moralei. Deşi suferinzii vin la spital ca să-şi „caute” sănătatea, însănătoşirea sistemului sanitar poate veni, în mod surprinzător, tocmai de la ei. De la pacienţii care s-au săturat de abuzuri şi, prin urmare, nu le mai tolerează!