Se spune că reclama este sufletul comerțului. De multe ori ni se întâmplă să cumpărăm un produs din magazin doar pentru că am văzut reclama la el și ne-a stârnit curiozitatea. Vrăjiți de magia reclamei pe care am văzut-o pe stradă în drum spre serviciu sau la televizor, ne deschidem imediat portofelele și cumpărăm acel produs. De multe ori după ce ajungem cu el acasă ne dăm seama că a fost o investiție nefericită, dar curiozitatea bat-o vina ne-a îndemnat să cumpărăm cel mai și cel mai… produs. „Până la urmă singurul scop al publicității este să vândă. Nicio altă justificare nu își are rostul.” (Raymond Rubicam).

Cei care folosesc acest tip de reclamă mincinoasă sunt mulți, însă, scapă basma curată, pentru că, de multe ori românii, nu își dau seama când se află în fața unei practici comerciale  agresive sau înșelătoare și nu știu cum își pot apăra drepturile și cum îi pot face pe comercianți să plătească pentru faptele lor. În actuala societate „hoțul neprins, nu mai e negustor cinstit,ci a  evoluat, acum este comerciant de succes.”  (David Boia)

În scopul armonizării legislației noastre cu cea europeană și pentru a încerca descurajarea unor astfel de practici, legiuitorul a lansat un proiect de lege pentru modificarea legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii. Acest proiect a fost votat de Camera Deputaților și dacă va fi promulgat de Președintele României, va fi publicat în Monitorul Oficial și apoi va intra în vigoare.

Ce este o practică comercială înșelătoare?

Să presupunem că unii dintre noi au cumpărat un șampon despre care se spunea în reclamă  că are efecte miraculoase privind creșterea garantată a părului în câteva săptămâni sau că un ceai sau o cremă au efecte curative sigure asupra unei afecțiuni. Sigur că după cele câteva săptămâni miraculosul efect nu a apărut deloc. Aici ne aflăm în fața unei practici înșelătoare prin care comerciantul și-a promovat produsul folosindu-se de afirmații false că produsul său poate vindeca anumite boli, disfuncții sau malformații.

Vi s-a întâmplat să fiți invitat la o prezentare în scopul de a putea cumpăra produse la un anumit preț și când ați ajuns la fața locului să constatați că acel comerciant refuză să vă prezinte articolul care a făcut obiectul publicității sau refuză să vă ia comanda pentru respectivul articol sau vă prezintă un eșantion cu defecte în scopul de a-și promova un produs diferit? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci ați asistat la o practică înșelătoare.

Mulți dintre noi am fost atrași în capcana jocurilor piramidale, dar, prin acest proiect de lege legiuitorul le consideră practici înșelătoare și le sancționează cu amenzi usturătoare. Mulți comercianți în scopul creșterii vânzării recurg la practici înșelătoare cum ar fi: afirmarea că un produs îți poate facilita câștiguri la jocurile de noroc sau susținerea că, dacă achiziționezi un anumit produs, vei intra automat într-o tragere la sorți în care se va oferi un premiu fără ca în realitate  acesta să se acorde.

Tot practică înșelătoare este și afirmația falsă că un produs nu va fi disponibil decât o perioadă foarte limitată de timp sau că nu va fi disponibil decât în anumite condiții o perioadă scurtă de timp în scopul de a-l determina pe consumator să ia o decizie imediată și să cumpere acel bun fără să aibă timpul necesar de a putea face o alegere în cunoștință de cauză.

Promoțiile tip „totul la jumătate de preț” sau „2+1 gratis” care ne fac cu ochiul de pe geamurile magazinelor sunt doar o metodă des folosită de comercianți de a-și vinde marfa la aceleași prețuri ca și până acum sau chiar mai mari decât cele de dinaintea așa ziselor reduceri.

Pentru astfel de practici, comercianții care sunt reclamați la protecția consumatorului și se dovedește că au utilizat astfel de tertipuri pentru a -și promova și vinde produsele, sunt amendați cu sume de la 5.000 la 50.000 lei. Noile știri juridice din proiectul de lege se referă la creșterea amenzilor  la sume de la 5.000 la 100.000 lei.

Ce este o practică comercială agresivă?

În goana după profit și în scopul de a-și umple buzunarele, mulți vânzători ajung să restricționeze alegerile consumatorului prin hărțuire fizică sau psihică sau prin influență nejustificată. În categoria practicilor comerciale agresive se încadrează vizitele la domiciliu în scopul de a-și vinde produsele și ignorarea solicitării de a pleca sau de a nu se întoarce. Alți comercianți apelează la metoda de a suna în mod insistent, de a trimite fax-uri sau e-mail-uri nesolicitate de către consumator.

Unii comercianți pot apela la practici prin care să îți creeze impresia că nu poți pleca din sediul lor până nu semnezi un contract, alții îți trimit bunuri pe care nu le-ai comandat și te somează să le achiți de îndată, în timp ce unii ajung să îți creeze impresia că dacă nu le cumperi produsul îți vei pierde mijloacele de trai.

Poate cel mai des tip de escrocherie este acela prin care comerciantul creează falsa impresie că un consumator a câștigat deja sau că va câștiga un premiu dacă va face un anumit lucru, când de fapt nu există niciun premiu sau pentru a intra în posesia acestuia ești condiționat de plata unei sume de bani sau de suportarea unui cost. Practic, nu ne mai aflăm în fața unui premiu atâta vreme cât consumatorul plătește pentru el!

„Comerțul este arta de a scoate bani din buzunarul cuiva fără a recurge la violență.”  (Max Amsterdam). Tocmai de aceea, lipsa de scrupule a unor comerciați merge până într-acolo încât includ într-o reclamă un îndemn direct adresat copiilor să cumpere produsele promovate sau să își convingă părinții sau alți adulți să cumpere acele produse. Practica a dovedit că adulții nu au putut rezista la rugămințile insistente ale copiilor și și-au deschis rapid portofelele și au achiziționat acel produs fără să știe că sunt victima unei practici comerciale înșelătoare.

Ca noi știri juridice, legiuitorul a decis ca amenzile pentru astfel de practici agresive să fie de la 2.000 la 100.000 lei. În prezent, comercianții sunt amendați cu sume de la 5.000 la 50.000 lei.

Interdicții la comercializarea alimentelor

Având în vedere că tot mai des apar în rafturile magazinelor produse alimentare cu data limită de consum  și/sau data durabilității minimale depășite, legiuitorul a stabilit prin acest proiect de lege interzicerea comercializării acestora.

Te-am prins cu ocaua mică!

Cunoscând care sunt practicile ilegale ale comercianților, veți știi cum să vă feriți pentru a nu fi victimă sigură! O dată reclamați la Asociația pentru Protecția Consumatorului, aceștia le vor aplica amenzi usturăroare în speranța că în timp acest tip de practici se va diminua!