Deseori, se spune: „cine nu muncește, nu greșește!„ Dar ce te faci când greșeala de calcul a funcționarului public certat cu aritmetica te aduce în situația de a fi bun de plată, fără ca tu să ai vreo vină? Așa s-a întâmplat cu părinții cărora le-au fost calculate greșit sumele primite cu titlu de indemnizații pentru creșterea copilului sau ca stimulent de inserție, bani pe care aceștia i-au încasat.

Normal că nimeni nu și-a pus problema că sumele încasate sunt rezultatul unor erori de calcul și că în loc să fie tras la răspundere funcționarul care le-a calculat în mod greșit, cei care vor suporta greșelile vor fi chiar beneficiarii lor, adică părinții. Și ca să fie complicat până la capăt, tot cei care nu au nicio vină vor trebui să facă demersurile stabilite de legiuitor pentru a-și recupera banii de la stat sau pentru a fi scutiți de plata lor.

Legiuitorul a considerat că se impunea să facă dreptate și de aceea a adoptat legea 126/2014 privind amnistia fiscală publicată în Monitorul Oficial 700 din 24 septembrie 2014, prin care a decis că sumele provenite din debitele recuperate începând cu 1 ianuarie 2011 și până la 27 septembrie 2014 să fie restituite părinților. Procedura de restituire a acestor sume a fost stabilită prin Ordinul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nr. 103/2015, publicat în Monitorul Oficial 83 din 30 ianuarie 2015.

Cine nu va beneficia de scutiri/restituiri ale debitelor?

Legiuitorul a stabilit că părinții care au încasat sume de bani în plus pentru că s-au folosit cu intenție de anumite acte despre care știau că au fost eliberate cu nerespectarea legii sau au declarat date neconforme realității, nu vor fi scutiți de la plata acestor sume. Cu titlu de știri juridice, s-a decis că aceste sume încasate necuvenit se vor recupera integral de la aceste persoane, inclusiv sumele reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate.

Le fel, nu vor fi restituite/scutite la plată sumele de bani care au fost contestate în instanță și se așteaptă decizia instanței sau deja există o hotărâre judecătorească în acest sens sau sunt stabilite ca urmare a corectării veniturilor care au stat la baza stabilirii dreptului (de exemplu completarea incorectă de către angajator a adeverinței de venituri).

Cine va beneficia de scutiri/restituiri ale debitelor?

Părinții care au restituit o parte din bani statului sau chiar au achitat integral debitul până la 27 septembrie 2014, au debite constituite, dar nerecuperate sau au dreptul de indemnizație pentru creșterea copilului/stimulent de inserție stabilite până la 27 septembrie 2014, iar debitele se constituite după această dată.

 Care este procedura pentru a fi scutiți de la plata debitelor?

Cei vizați de această lege nu vor fi scutiți de la plata debitelor în mod automat, ci vor trebui să facă o cerere în acest sens pe care o vor depune de la agențiile județene pentru plăți și inspecție socială. Dacă părinții sunt minori, dar beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului, această cerere va fi completată și depusă de reprezentantul lor legal.

Cei care au încasat aceste sume în plus din cauza propriei culpe pentru că au uzat de acte și declarații false, pot depune o cerere în maxim 180 de zile de la emiterea deciziei/dispoziției de recuperare și vor fi scutiți de plata dobânzilor, penalităților și majorărilor de întârziere, urmând să achite doar suma încasată în plus.

După ce se depune cererea, agenția teritorială va verifica dacă debitorul îndeplinește condițiile pentru a fi scutit de la plata debitelor. Cu titlu de știri juridice, s-a stabilit că în 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii, se va emite decizia de scutire la plată sau de respingere. Aceasta se va comunica debitorului în 15 zile de la emitere.

În câte tranșe se vor restitui banii?

Practic, toți cei care au achitat sumele de bani calculate în plus din cauza greșelii funcționarului din 1 ianuarie 2011 vor primi banii înapoi în 5 tranșe anuale egale. Restituirea se va face în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2019 de către agențiile teritoriale în luna septembrie a fiecărui an.

Este posibil ca suma totală de restituit să nu se poată împărți în mod egal la 5. În acest caz,  se vor întregi fracțiunile de la un leu în favoarea debitorului, iar această regularizare se va face la ultima tranșă, adică în septembrie 2019!

Este posibil ca multe persoane să nu se înghesuie să depună aceste cereri imediat după apariția legii. Astfel, în funcție de luna și anul înregistrării cererii, se vor putea achita mai multe tranșe cumulate, fără a depăși însă data de 31 decembrie 2019.

Dacă o persoană nu depune cererea până la data de 31 decembrie 2019, atunci pierde dreptul de a beneficia de restituirea sumelor plătite.

Cei care vor beneficia de restituirea sumelor de bani trebuie să știe că vor primi înapoi sume care nu vor fi actualizate cu rata inflației, și nepurtătoare de dobânzi, penalități, majorări de întârziere.

Birocrația, bat-o vina!

Și această procedură confirmă încă o dată aplecarea românului către birocrație și către complicarea lucrurilor. Plecând de la legea lui Scott “să nu mergi niciodată printr-o instituție fără să ții o hârtie în mână”, legiuitorul român le impune debitorilor fără vină să întocmească cereri, să le depună la instituțiile statului pentru a corecta greșeala unui funcționar.

Nu era mai simplu să fie identificați și sancționați toți cei care au calculat greșit, să se emită decizii de scutire sau restituire a sumelor din oficiu și să fie virate sumele de bani beneficiarilor?

Cred că românului îi place vorba „de ce să fie simplu, când poate fi complicat?” Poate că implicând oamenii în atâtea formalități birocratice, mulți vor renunța, plictisiți de drumurile și cozile pe care le implică procedura, alții poate nu vor afla că cererea trebuie depusă până la 31 decembrie 2019 și, uite așa, nu își vor mai cere dreptul înapoi!

În cazul de față, cel al erorilor de calcul, nu plătește cine a greșit, ci beneficiarii sumelor. Românul este obișnuit cu birocrația și cu modul ei de funcționare, pentru că a înțeles că „în orice birocratie, hârțogăria crește cu cât petreci din ce în ce mai mult timp raportând realizări din ce în ce mai puține. Se ajunge la stabilitate când petreci tot timpul raportând despre nimic.” (Murphy)