Mulți români se întreabă care este rețeta succesului obținut de către unii dintre semenii lor. Au bani, faimă, se bucură de o viață fără grija zilei de mâine și, totuși, sunt zgârciți în a împărtăși și celorlalți magica rețetă care i-a făcut să fie ceea ce sunt azi. „Averea unora depășeșete valoarea până la care ei pot să numere” (Valeriu Butulescu)

O parte dintre cei ce detin o avere considerabilă ajung să fie condamnați pentru diverse infracțiuni (evaziune fiscală, spălare de bani, corupție, trafic de persoane și de droguri etc.) iar judecătorii dispun și confiscarea averii celor în cauză. Problema celor a căror „muncă de-o viață” risca să fie confiscată prin decizia judecătorului a stârnit polemici și controverse, pe care a trebuit să le deslușească Curtea Constituțională.

Toate averile dobândite de către cei condamnați pentru astfel de fapte se presupune că sunt dobândite în mod ilicit și au legătură directă cu infracțiunea săvârșită. Se confiscă chiar toate averile dobândite în ultimii cinci ani anteriori descoperirii de către organele statului a faptei, chiar dacă prevederile Codului penal au suportat modificări în timp? Sunt și unii care scapă cu basma curată și rămân cu buzunarele pline?

Care a fost nemulțumirea celui care a sesizat Curtea Constituțională?

 Cu titlu de știri juridice, CCR a fost sesizată să se pronunțe dacă prevederile art. 118² alin. 2 lit. a din Codul Penal din 1969 sunt constituționale sau nu. Astfel, în Monitorul Oficial 691 din 22 septembrie 2014 a fost publicată Decizia 356 a CCR care a făcut lumină în acest caz.

Confiscarea extinsă a averii se poate dispune de către instanță dacă valoarea bunurilor dobândite de către persoana condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte de data săvârșirii infracțiunii și, când este cazul, după aceasta, până la data emiterii actului de sesizare a instanței, depășeşte în mod clar veniturile obținute în mod legal și instanța are convingerea că acele bunuri provin din activități infracționale de natura celor prevăzute de lege.

Infracțiunile pentru care se poate dispune măsura confiscării speciale sunt cele de proxenetism, trafic de droguri, de persoane, de organe, cele de spălare de bani, de inițiere sau constituire de grup infracțional, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, materialelor nucleare, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurență neloială, bancrută frauduloasă.

Rețineți că, la aplicarea confiscării speciale se ține cont și de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de un terț unui membru de familie (văr, mătușă, bunică, frate, concubin, soț, copil etc.) și persoanelor juridice asupra cărora cel în cauză deține controlul.

Cu titlu de știri juridice, legiuitorul include în categoria de bunuri și banii. La stabilirea diferenței dintre veniturile licite și valoarea bunurilor dobândite se va avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor și cheltuielile făcute de cel condamnat și de familia sa. Pot fi cazuri în care bunurile supuse confiscării să nu se găsească și atunci se vor confisca bani și alte bunuri, până la concurența valorii acestora.

  Nemulțumirea celor vizați a fost că se poate aplica în mod retroactiv măsura confiscării extinse cu încălcarea prevederilor din Constituție, deoarece se aplică unor bunuri dobândite în urmă cu până la cinci ani, dar anterior intrării în vigoare a legii 63/2012, care a modificat și completat Codul Penal din 1969. Legea 63/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial 258 din 19 aprilie 2012 și prevederile sale au intrat în vigoare începând din 22 aprilie 2012.

Legea 63/2012 a fost cea care a introdus art. 118² privind confiscarea extinsă a averii. Întrebarea la care trebuie să răspundă CCR este dacă pot fi confiscate bunurile dobândite înainte de 22 aprilie 2012, chiar dacă fapta a fost săvârșită după această dată.

Ce a decis CCR?

Cu titlu de știri juridice, CCR a analizat excepția de neconstituționalitate și a constatat că măsura de siguranță a confiscării speciale a fost introdusă în Codul penal începând cu 22 aprilie 2014. Acest aspect presupune că măsura de siguranță a confiscării extinse poate fi aplicată doar dacă atât infracțiunea care a determinat condamnarea, cât și actele anterioare acesteia din care provin bunurile ce fac obiectul confiscării extinse au fost comise după 22 aprilire 2012 (data intrării în vigoare a legii 63/2012).

 Autorul excepției de neconstituționalitate a considerat că această confiscare extinsă nu se poate aplica retroactiv, deoarece legea dispune pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile, or în cazul de față aplicarea confiscării speciale retroactiv nu reprezintă un favor pentru cel condamnat.

Cu titlu de știri juridice, CCR a statuat că principiul neretroactivității legii are rolul de a asigura stabilitatea și securitatea raporturilor juridice. Dacă orice lege s-ar aplica retroactiv, s-ar ajunge la o situație absurdă în care unei persoane i s-ar pretinde să răspundă pentru ceea ce a făcut anterior intrării în vigoare a unei legi care reglementează acea conduită. Nimeni nu este vizionar, ca să poată prevedea ce va reglementa în viitor legiuitorul, astfel încât fiecare se comportă conform legilor în vigoare la acel moment, fără a putea fi obligat să se raporteze la o prevedere legală viitoare!

Având în vedere prevederile constituționale, CCR constată că dispozițiile art. 118² din Codul Penal nu pot retroactiva nici cu privire la confiscarea bunurilor dobândite înainte de intrarea ei în vigoare (anterior lui 22 aprilie 2012), chiar dacă infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea sunt comise după 22 aprilie 2012.

Cu titlu de știri juridice, CCR a decis că această confiscare specială nu se aplică pentru bunurile dobândite înainte de 22 aprilie 2012, sens în care a admis excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Hoțul neprins, negustor cinstit!

Și uite așa, prin decizia sa, CCR le va face somnul dulce celor ce au dobândit într-un mod deloc ortodox averile, lăsându-i să se bucure în continuare de agoniseala lor, fără ca brațul legii să îi mai poată atinge. Astfel, conceptul de lege penală mai favorabilă nu face decât să legalizeze modul ilegal în care unii au înțeles să se îmbogățească!

O parte dintre cei care și-au agonisit bunurile în mod ilegal, au constatat pe pielea lor că „cu banii poți cumpăra o locuință, dar nu poți cumpăra un „cămin”, poți cumpăra un ceas, dar nu poți cumpăra „timp”, poți cumpăra un pat, dar nu poți cumpăra „odihna”, poți cumpăra un medic, dar nu poți cumpăra „sănătate”, poți cumpăra o poziție, dar nu poți cumpăra „respect”, poți cumpăra o carte, dar nu poți cumpăra cultura” (proverb chinezesc)

Până la urmă, chiar pot banii să cumpere totul în viață?