De la străbuni ne-a rămas vorba că omul “chibzuit îşi face iarna car şi vara sanie”. Deşi nu toţi cei care s-au perindat pe la guvernare s-au vădit chibzuiţi, ne consolăm cu ideea că, măcar unii dintre ei au bunăvoinţă. Altora li se pare că au descoperit chintesenţa vieţii, când spun că “iarna nu-i ca vara!”

În ultimele ierni au fost săptămâni în care au rămas izolate comune întregi aflate pe traseele unor importante drumuri naţionale (nu doar cătunele de prin munţi). Perturbările grave ale circulaţiei rutiere cauzate de fenomenele de înzăpezire a căilor de comunicaţie ca urmare a ninsorilor abundente şi a viscolelor furioase au ajuns să fie ceva obişnuit. Zici că s-au mutat polii planetei şi noi ne-am nimerit lângă cercul polar! Ce-i drept, avem o ţară cu ierni destul de imprevizibile. Dar dacă noi ne văităm… norvegienii sau siberienii ce-ar trebui să facă?!

În ultimele două ierni, sub efectul vânturilor dominante s-a produs înzăpezirea şoselelor şi s-au înălţat troiene de zăpadă viscolită cu înălţimi de câte 3-4 m pe căile de comunicaţie. Aşa că specialiştii guvernului au început să caute soluţii. Examinând diferite variante, au ajuns la concluzia că, pentru protejarea căilor de comunicaţii contra înzăpezirii, perdelele forestiere de protecţie reprezintă soluţia cea mai inspirată.

 

Lupta cu viscolul şi înzăpezirea drumurilor

Anotimpul hibernal pare departe, vara este-n toi (deşi e cam capricioasă). Dacă ne luăm după ultimele ştiri juridice, ca de pildă cele privind scăderea procentuală a CAS-ului (anulată însă de creşterea salariului minim!), guvernanţii sunt puşi pe fapte mari. Parcă nici nu se gândesc la concediu! Acum, s-au pus de acord că-i necesară plantarea perdelelor forestiere de protecţie!

Dar această operaţiune nu se poate face decât primăvara şi toamna. Pentru a se putea iniţia demersurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare, acolo unde proprietarii nu-şi vor da acordul pentru înfiinţarea acestor perdele, e necesară urgentarea adoptării cadrului legal necesar pentru demararea lucrărilor de plantare în toamna anului în curs.

Perdelele forestiere pentru protecţia căilor de transport se înfiinţează pe câte o parte a acestora, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de omăt. De-a lungul drumurilor noastre naţionale e nevoie de 1.752,352 km de perdele forestiere de protecţie.

Dar, mai înainte de plantare, este necesară corectarea cadrului juridic existent, statornicit prin Legea 289/2002, republicată recent. Deşi o fâşie forestieră nu-i eficientă în prevenirea viscolirii chiar în prima iarnă de după plantare, important e să nu mai amânăm înfiinţarea perdelelor forestiere!

Prin urmare, peste vreo 3-4 luni se va trece la înzestrarea drumurilor naţionale şi a autostrăzilor cu aşa-numitele «parazăpezi biologice», sub formă de perdele forestiere, potrivit OUG nr. 38/2014 pentru modificarea şi completarea Legii 289/2002, publicată în “Monitorul Oficial” 461/2014.   

Perdelele forestiere de protecţie pot fi, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bunuri de interes naţional. Reţeaua de perdele forestiere de protecţie va alcătui sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie, declarat “de utilitate publică”.

Prin OUG 38/2014 s-a aprobat programul naţional de realizare a perdelelor forestiere pentru protecţia autostrăzilor şi drumurilor naţionale. Tot acolo se face prezentarea detaliată a sectoarelor de drum naţional care vor beneficia de protecţie. Localizarea spaţială, lungimile şi suprafeţele plantate cu perdele de protecţie figurează în Anexa noii OUG. Vor fi plantate sute de hectare cu perdele de protecţie, în toată ţara!

Lista obiectivelor de investiţii propuse pentru finanţare în cadrul acestui program se va realiza an de an, prin ordinul conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Romsilva (Regia Naţională a Pădurilor) este autoritate contractantă pentru obiectivele de investiţii aferente programului, pentru terenurile din domeniul public sau privat al statului şi pentru toate terenurile incluse într-un obiectiv de investiţii, indiferent de forma de proprietate, în situaţia în care acolo sunt prezente şi terenuri din domeniul public sau privat al statului. Romsilva, dar şi structurile teritoriale ale autorităţii publice centrale responsabilă de silvicultură se vor ocupa de realizarea obiectivelor de investiţii ale programului naţional de realizare a perdelelor forestiere pentru protecţia autostrăzilor şi drumurilor naţionale.

Tot Romsilva organizează procedurile de atribuire a contractelor de servicii pentru alcătuirea documentaţiilor cadastrale şi ia măsurile de rigoare în derularea contractelor de servicii pentru terenurile din cuprinsul obiectivului de investiţii.

 

Exproprieri pentru mici împăduriri

Planul topografic cu amplasamentul obiectivului de investiţii va cuprinde atât imobilele supuse exproprierii, cât şi terenurile care rămân în proprietatea privată a persoanelor (fizice şi juridice) sau a unităţilor administrativ-teritoriale (identificate prin numărul cadastral ori prin numărul de carte funciară).

Planurile de realizare a perdelelor forestiere sună atrăgător, după cum frumos sună şi noutăţile din contabilitate care anunţă (rareori!) reduceri de taxe. Dar cine plăteşte, aceasta-i întrebarea? OUG 38 aduce şi răspunsul: susţinerea financiară a obiectivelor de investiţii se face din fonduri externe nerambursabile postaderare, de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultură.

Constituirea sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie se face cu acordul scris al proprietarilor terenurilor afectate plantărilor. Exprimarea în scris a acordului proprietarului se poate efectua în termen de 45 de zile de la data notificării sale.

Stăpânii terenurilor vizate vor fi înştiinţaţi cu privire la utilitatea publică şi amplasamentul viitoarelor perdele forestiere de protecţie şi la posibilitatea de a-şi exprima acordul pentru înfiinţarea fâşiei împădurite, urmând să rămână mai departe proprietari, beneficiind de-o compensaţie pentru ocuparea terenului. Lor li se va aduce la cunoştinţă şi posibilitatea declanşării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, dacă se opun înfiinţării perdelei forestiere.

Fapta celui care împiedică în vreun fel realizarea perdelelor forestiere de protecţie constituie contravenţie. Se sancţionează cu amenda de 300-1200 lei, dacă nu constituie, cumva, vreo faptă mai gravă, vreo infracţiune. Esenţial este şi ca fâşiile împădurite să scape de distrugerile provocate de turmele ori de topoarele unor “cetăţeni” care nu doar că nu-şi fac “vara sanie şi iarna car”, ci, mai rău, par să fie ghidaţi de dictonul “după noi potopul”. Arborii trebuie întâi să crească, apoi vor forma “parazăpezile biologice” care previn formarea troienelor la drumul mare.

Până ce-şi vor realiza rolul hărăzit, perdelele forestiere vor înfrumuseţa şoselele patriei şi ne vor îmbogăţi aerul cu oxigen… dacă vor mai scăpa de lăcomia hoţilor de lemne!