De la ultimul mare cutremur au trecut 37 de ani! Cu alţi 37 de ani înainte de acesta (în 1940) a fost un alt groaznic seism, care-a prevestit un şir lung de năpaste pentru România, de la război la foamete şi ocupaţia sovietică. De marele cutremur din 1940 rămâne legată amintirea tragică a blocului Carlton din Bucureşti, una dintre cele mai impunătoare clădiri ale perioadei interbelice. La prăbuşirea sa au pierit 150-200 de oameni. Şi doar 4 au scăpat vii. Dacă ar veni, acum, un cutremur similar? Ar fi… vai şi amar!
Conform portalului juridic, recent a fost aprobată o procedură privind activităţile de control efectuate pentru aplicarea prevederilor legale privind urmărirea curentă şi specială a comportării în exploatare a construcţiilor, prin Ordinul nr. 847/2014 al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
După cum se ştie, Inspectoratul de Stat în Construcţii reprezintă organul tehnic specializat ce exercită controlul de stat privind respectarea disciplinei în urbanism şi a regimului de autorizare a construcţiilor. ISC controlează respectarea dispoziţiilor legale privind calitatea în construcţii, în concepţie, proiectare, autorizare, execuţie, recepţie, utilizare şi post-utilizare, indiferent de forma de proprietate şi destinaţia construcţiilor.
Tot ISC poate dispune (proprietarilor, administratorilor, utilizatorilor) efectuarea expertizelor tehnice la construcţii şi chiar încetarea folosirii lor, după producerea unor accidente sau dezastre, dacă reiese că sunt puse în primejdie vieţile utilizatorilor.
Controlul de stat al calităţii în construcţii se înfăptuieşte prin inspecţii la investitori, la unităţile de proiectare, de execuţie, de exploatare şi de post-utilizare a construcţiilor, privind respectarea sistemului calităţii în construcţii.
Conform programului legislativ, procedura nou-aprobată stabileşte metodologia de control, cerinţele obligatorii de conţinut ale procesului-verbal de control, modul de prezentare a constatărilor, de încadrare a neconformităţilor, de stabilire a măsurilor corective şi a responsabilităţilor ce revin celor implicaţi. Atenţie! Procedura nu se aplică şi clădirilor pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj, nici anexelor gospodăreşti din mediul rural ori construcţiilor provizorii.
Atunci când «valoarea», ca individ, îţi e conferită doar de numărul etajelor locuinţei personale, vei fi tentat să-ţi ridici un palat cu turnuleţe “fără număr”. Şandramaua în cauză se clădeşte, obligatoriu, pe domeniul public şi fără autorizaţie de construire!
Timpul lucrează, clădirea se degradează
Nou apăruta procedură se va aplica pentru activităţile de control pe care personalul ISC le efectuează pentru asigurarea urmăririi curente şi speciale a comportării în exploatare a construcţiilor. Ea se aplică, cu limitele menţionate, tuturor categoriilor de construcţii. Prevederile sale sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice implicate – investitori, proiectanţi, executanţi, proprietari, administratori, utilizatori.
Urmărirea curentă este activitatea de monitorizare a comportării construcţiilor, constând în observarea şi înregistrarea unor aspecte ce pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate statornicite prin proiect.
Ea se aplică tuturor construcţiilor, de orice categorie, importanţă şi formă de proprietate (cu excepţia clădirilor de locuit cu parter şi parter plus un etaj şi anexelor gospodăreşti din mediul rural). Are caracter permanent şi nu va înceta atâta vreme cât există clădirea!
În cursul urmăririi curente se vor avea în vedere schimbările poziţiei construcţiilor în raport cu locul de realizare (deplasări orizontale, înclinări), deschiderea sau închiderea rosturilor de tasare sau antiseismice dintre clădiri, modificări ale nivelului de protecţie oferit de construcţie (în privinţa etanşeităţii, izolaţiilor termice, hidrofuge, antifoc, antiradiante).
Urmărirea specială constă în măsurarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcţiile îşi păstrează standardele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate prestabilite. Ea se instituie la construcţiile noi de importanţă deosebită, la construcţiile în exploatare cu evoluţie periculoasă şi la… cererea proprietarului.
Eşti proprietar? Ai îndatoriri!
Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente. Prin Ordinul 847, lor le-au fost fixate o serie de obligaţii! Ei vor stabili, cu proiectantul, construcţiile ce vor fi supuse urmăririi speciale, asigură întocmirea proiectelor şi comunică proprietarilor obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi speciale.
În schimb, proprietarii răspund de urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor sub toate formele, asigură personalul necesar, comandă expertizarea construcţiilor şi proiectul de urmărire specială. Tot ei, vor comanda inspecţii extinse sau expertize tehnice la construcţii în cazul apariţiei unor degradări ce pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei sau după evenimente excepţionale (incendii, cutremure, explozii, inundaţii, alunecări de teren). La înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, proprietarii vor stipula, în contract, îndatoririle privind urmărirea comportării în exploatare a acestora.
Câteodată, este mai uşor şi mai ieftin să edifici un bloc nou, decât să refaci o clădire-monument părăginită! Dar indiferent ce venituri sau salarizare ar avea, proprietarii au obligaţia efectuării lucrărilor de întreţinere, pentru a preveni apariţia unor deteriorări importante. Tot ei trebuie să efectueze formele legale pentru executarea lucrărilor şi să verifice, la recepţie, calitatea acestora.
Utilizatorii şi administratorii trebuie, în schimb, să semnaleze proprietarului degradările survenite în timpul exploatării construcţiei, pentru demararea reparaţiilor sau consolidărilor şi tot ei asigură întreţinerea curentă a construcţiei.
Dispunerea de controale privind urmărirea curentă şi specială a comportării în exploatare a construcţiilor revine conducerii Inspectoratului regional în construcţii, precum şi personalului cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului judeţean în construcţii, care, prin programul de activităţi aprobat, are îndatorirea să exercite controlul privind urmărirea curentă şi specială a comportării în exploatare a construcţiilor.
Că să nu creeze panică-n popor, autorităţile evită să spună câţi români locuiesc, muncesc sau învaţă în clădiri pe care un cutremur de magnitudinea celui care a prăvălit blocul Carlton le-ar fărâma într-o clipită. Evident, înăsprirea legislaţiei calităţii în construcţii după episoadele 1940 şi 1977 n-a mai putut face nimic pentru cei pieriţi sub dărâmături. Acum avem legislaţie, dar nu-s fonduri pentru consolidare!
Şi nici controalele nu pot rezolva, peste noapte, problema securităţii fizice a locatarilor miilor de blocuri vechi, care abia mai rezistă propriei greutăţi. Ca prin minune, multe clădiri urbane lipsite de orice protecţie antiseismică au scăpat de zguduiala de acum 74 de ani, dar şi de cea de acum 37 de ani. Nu s-au dărâmat, dar nici bine nu le-a fost. Consolidări temeinice? Rar s-au făcut!
Nu ştim când va veni următorul mare cutremur. Dar de venit o să vină. Iar ulciorul nu merge de multe ori la apă!