Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a supus dezbaterii publice un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

Având în vedere calitatea României de stat membru al UE, precum şi a recomandărilor europene privind limitarea migraţiei ilegale, se impune modificarea şi completarea legislaţiei privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, urmărindu-se crearea unui cadru legal îmbunătăţit pentru desfăşurarea activităţii de mediere a forţei de muncă în străinătate, precum şi stabilirea unor măsuri de gestionare şi coordonare a migraţiei forţei de muncă în străinătate şi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale.

Astfel, proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 156/2000 vizează îmbunătăţirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de mediere a forţei de muncă în străinătate, precum şi stabilirea unor măsuri de gestionare şi coordonare a mobilităţii forţei de muncă în străinătate şi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale.

În proiectul de act normativ sunt introduse reglementări privind:

• stabilirea domeniilor de aplicare a legii, cu scopul de a clarifica aspectele ce ţin de activitatea agenţilor de ocupare a forţei de muncă în străinătate, protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate şi controlul activităţii de ocupare a forţei de muncă în străinătate; 
• definirea agentului de ocupare a forţei de muncă şi stabilirea clară a ariei de activitate; 
• interzicerea perceperii de către agenţii de ocupare a forţei de muncă de la solicitanţii locurilor de muncă atât a unor tarife de mediere, comisioane, garanţii sau orice alte taxe, inclusiv cele pentru transport, în contextul efectuării serviciilor de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate, cât şi a unor sume de bani pentru operaţiuni conexe sau accesorii medierii, aşa cum sunt ele prevăzute în proiectul de lege; 
• clarificarea şi îmbunătăţirea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate, prin completarea celor existente; 
• specificarea documentelor necesare înregistrării agenţilor de ocupare a forţei de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă; 
• completarea elementelor cuprinse în ofertele ferme din contractele de mediere a forţei de muncă; 
• obligativitatea încheierii şi în limba română a contractelor individuale de muncă în formă scrisă, pentru ţările în care există acest tip de obligativitate, anterior plecării salariatului din România;
• realizarea schimbului de date între Inspecţia Muncii şi Ministerul Afacerilor Externe în vederea facilitării acordării de asistenţă şi protecţie consulară în beneficiul lucrătorilor de cetăţenie română aflaţi în străinătate; 
• informarea cu privire la drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care lucrează în străinătate în baza contractului de mediere; 
• stabilirea atribuţiilor Inspecţiei Muncii în ceea ce priveşte controlul activităţii agenţilor de ocupare a forţei de muncă; 
• stabilirea modului de transmitere a sesizărilor formulate de cetăţenii români angajaţi în străinătate asupra încălcării legislaţiei aplicabile în materie de dreptul muncii şi a clauzelor contractului individual de muncă; 
• stabilirea condiţiilor în care agenţii de ocupare a forţei de muncă suportă costurile aferente repatrierii cetăţenilor români; 
• consolidarea cadrului coercitiv în cazul încălcării dispoziţiilor legale privind funcţionarea agenţilor de ocupare a forţei de muncă, inclusiv prin impunerea unor niveluri distincte de sancţionare; 
• stabilirea termenului de intrare în vigoare a legii precum şi a adoptării normelor metodologice aferente.