Abraham Lincoln definea diplomația ca fiind „arta de a-i lăsa pe alții să facă de bună voie… ceea ce le spui tu.” Sigur, diplomația este o artă pe care unii o învață în timp urmând școli de specialitate, trecând examene și doar cei mai buni dintre cei buni ajung la final să facă parte din Corpul diplomatic și consular al României

Doar cei pentru care „arta conversației constă atât în ascultarea politicoasă, cât și în discuția agreabilă” (Atwell) și cei care au înțeles că „arta diplomației constă în a-l ține pe adversar în expectativă” (Paulo Coelho) ajung să fie trimiși în misiuni diplomatice și consulare, ca reprezentanți ai țării.

Ca în orice meserie, și-n acest domeniu legiuitorul a considerat că se impune să stabilească anumite reguli ce trebuie urmate de cei care fac parte din corpul diplomatic și consular. Astfel, potrivit programului legislativ, în Monitorul Oficial nr. 271 din 14 aprilie 2014 a fost publicat Codul etic pentru Corpul diplomatic și consular al României.

Cui i se aplică prevederile acestui Cod etic?

Au obligația de a respecta dispozițiile stabilite de legiuitor ministrul afacerilor externe, secretarii, subsecretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct din Ministerul Afacerilor Externe. Aceștia fac parte de drept din Corpul diplomatic și consular al României, pe perioada exercitării funcției.

Aceleași obligații revin și personalului diplomatic și consular care își desfășoară activitatea la Ministerul Afacerilor Externe, la ambasade, oficii consulare, precum și persoanelor care provin de la Departamentul de Comerț Exterior și de la alte ministere și instituții, pe perioada trimiterii în misiune în străinătate.    

Ce obligații sunt prevăzute în Codul etic, de către legiuitor?

Potrivit programului legislativ, obligațiile stabilite de legiuitor se referă la îndeplinirea îndatoririlor ce revin în acord cu interesele țării, în scopul înfăptuirii politicii externe a României. Trebuie să se respecte atât legile române, cât și tratatele la care România este parte.

Un proverb românesc spune că “nu haina îl face pe om, ci omul face haina.” Nimic mai adevărat, însă, dac-ar fi să ne raportăm la zilele noastre și mai ales la munca de reprezentare a celor ce lucrează în domeniul diplomației cred că am putea readapta zicala românească astfel: “nu haina îl face pe om, dar face imaginea acestuia!”

Codul etic stabilește, clar, faptul că diplomații trebuie să aibă pe lângă o conduită ireproșabilă și o ținută vestimentară decentă și conformă meseriei lor.

În domeniul diplomației, dacă nu știi să păstrezi un secret, poți să îți iei gândul că vei putea lucra vreodată! Pentru a întări acest lucru, legiuitorul a stabilit, ca o obligație de căpătâi a diplomaților, nedifuzarea sub nicio formă a informațiilor clasificate ca fiind secrete de stat și/sau de serviciu, secrete de care iau cunoștință în perioada exercitării funcției. Pentru a fi sigur că se va respecta regula că “tăcerea e de aur”, legiuitorul a stabilit că această confidențialitate trebuie păstrată și după ce persoanele respective nu mai sunt în funcții diplomatice.

Pentru că nu întotdeauna diplomația merge mână în mână cu politica, membri Corpului diplomatic și consular au obligația de a nu răspândi în public convingerile lor politice.

În scopul unei transparențe privind activitatea acestor mesageri ai României, legiuitorul a venit cu idei de succes, în sensul de a-i obliga să își depună declarațiile de avere și de interese și să aibă grijă ca resursele materiale și financiare aflate la dispoziția lor să fie utilizate cu cap.

Ce interdicții sunt prevăzute în Codul etic de către legiuitor?

Meseria de diplomat vine la pachet și cu o serie de interdicții, astfel încât cei implicați în această meserie nu au voie să își exprime poziția fără a avea mandat oficial, să soluționeze cereri care nu sunt de competența lor sau nu le-au fost repartizate de superiori.

Prin prisma meseriei, este strict interzisă acceptarea unor avantaje necuvenite în afara celor specifice uzanțelor diplomatice (de exemplu, cu prilejul unor acțiuni de protocol, diplomații pot primi și accepta cadouri simbolice care, de obicei, au valoare redusă și pe care au obligația de a le declara). De asemenea, legiuitorul în cadrul portalului juridic a prevăzut că furnizarea de informații inexacte sau false care ar putea afecta statul roman, este strict interzisă.

Diplomaților le este interzis să facă parte din vreun partid politic, să desfășoare activități în favoarea vreunui partid politic sau pentru vreun candidat independent. Interdicția se extinde și asupra posibilității de a declara sau participa la grevă, la mitinguri sau întruniri cu caracter politic. Aceste interdicții nu se aplică ministrului afacerilor externe, secretarilor de stat și subsecretarului de stat.

Există şi interdicția, pentru membrii Corpului diplomatic și consular, care au funcții de conducere și control de a nu abuza de funcția avută.

Care sunt incompatibilitățile prevăzute în Codul etic?

Cei care fac parte din Corpul diplomatic și consular al României nu mai pot exercita o altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic universitar. Pot fi membri în asociații și fundații, pot avea și funcții de conducere în cadrul acestora, fără a fi însă  remunerați.

Nu pot deține funcții în societăți comerciale și, pe durata exercitării funcției diplomatice, le este interzisă desfășurarea unor activități comerciale, direct sau prin intermediul familiei.

Care sunt sancțiunile încălcării Codului Etic?

Orice lege, pentru a fi respectată, trebuie să cuprindă și sancțiuni, pentru că, dacă mulți nu știu de vorbă bună, măcar de frica sancțiunii pot respecta acele prevederi. Și în cazul de față, încălcarea prevederilor Codului etic de către diplomații români, atrage răspunderea disciplinară, patrimonială, civilă, contravențională sau penală.

În loc de concluzii…

 Necesitatea sublinierii existenței unor norme de conduită într-o lume guvernată de regulile diplomației, cred că este bine venită. Nu oricine poate avea stofă de diplomat, “căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși .“ (Sfânta Evanghelie după Matei)

Puțini sunt cei care ajung să facă parte din Corpul diplomatic și consular al țării noastre. Cred că ei fac parte din această tagmă pentru că au înțeles că “arta diplomației constă în a nu spune nimic, mai ales atunci când vorbim mult.” (Will Durant)