În domeniul fiscal nu ne putem plânge niciodată de lipsa de noutăţi legislative! Codul Fiscal se modifică de la o lună la alta, iar schimbările nu sunt întotdeauna făcute în favoarea contribuabilului.

Nimănui nu îi place să-i fie micşorate câştigurile, indiferent de motivul invocat: că trebuie să existe solidaritate socială, că se impune o nouă mărire a salariului minim, că nu mai sunt bani suficienţi la justiţie, că avem nevoie de avioane multirol. Impozitele ni se reţin oricum şi din plin, întrucât nu suntem în vreun paradis fiscal, dar cel mai grav e atunci când se constată cheltuirea necugetată a fondurilor obţinute.

Pe teme de fiscalitate se duc discuţii aprinse de multă vreme. Suficient timp pentru a se forma două tabere, aceea a susţinătorilor statului minimal, unde majoritatea serviciilor sunt private şi cea a suporterilor statului paternalist, care intervine constant în viaţa cetăţeanului, îi urmăreşte tiranic acţiunile şi, pentru a întreţine imensa birocraţie ce-l susţine, pune mare accent pe fiscalitate.

 

Noutăţi legislative pentru contribuabilii mari

Orice strategie fiscală ar adopta un stat, se va reliefa curând faptul că este mai comod să fie desfăşurată separat activitatea de administrare fiscală pentru contribuabilii de talii diferite. Un mic atelier de croitorie (microîntreprindere) nu poate fi vegheat (controlat, administrat) din punct de vedere fiscal la fel ca un mare producător de autoturisme. De aceea se distinge între contribuabilii mici, mijlocii şi mari!

Avem noi reglementări! Azi vom discuta despre Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3581 privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili şi Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3582 privind administrarea contribuabililor mijlocii au văzut lumina tiparului în “Monitorul Oficial” nr. 728/2013.

Răsfoind cele două acte aducătoare de consistente noutăţi legislative pe tărâm fiscal, vom afla rapid că, în stabilirea calităţii de mare contribuabil, se va întrebuinţa un criteriu valoric agregat care se deosebeşte semnificativ de cel curent, ce se mai menţine în vigoare în puţinele zile care ne mai despart de finele acestui an!

Cei doi indicatori întrebuinţaţi în stabilirea apartenenţei la categoria marilor contribuabili au o pondere egală în cadrul criteriului valoric agregat şi sunt reprezentaţi de către cifra de afaceri precizată în situaţiile financiare (din anul anterior) şi de cuantumul obligaţiilor fiscale ce trebuie plătite (şi declarate) de către plătitorul de impozit. Simplu, nu-i aşa?

Aşadar, chiar din prima zi a anului ce ne stă în faţă, termen la care cele două ordine menţionate ale preşedintelui ANAF vor fi numai bune de pus în practică, se vor utiliza alte criterii de încadrare în categoria marilor întreprinzători.

 

Impozite mari, multe cheltuieli şi câţiva mari contribuabili

Statul nostru vădeşte o trebuinţă crescândă de noi contribuabili, fiindcă, ce-i drept, bugetul ţării cam scârţâie din pricina cheltuielilor publice mai mari decât ne permitem. Să mulţumim celor ce-au făcut parcuri în adâncul codrilor şi săli de sport în localităţi de sub 300 de locuitori, majoritatea vârstnici.  Buzunarul bugetar este tot timpul spart şi, în loc să fie cusut sau înlocuit, sunt inventate necontenit noi taxe şi impozite.

De la anul vom avea un număr mai ridicat de mari întreprinzători. Nu vă faceţi iluzii cu privire la posibilitatea apariţiei unor noi locuri de muncă, fiindcă nu s-au îmbulzit deodată străinii să-şi deschidă firme în România. N-am ştiut să-i ademenim, ce-i drept!

Din păcate, nici românii nu s-au apucat să facă afaceri de anvergură! N-au fost sprijiniţi prin taxe mai mici. Pentru la anul, s-au alocat mai multe locuri în ceea ce priveşte statutul de mare contribuabil. Marii contribuabili vor fi mai mulţi dintr-un simplu şi unic motiv: aşa prevede noua reglementare, specificând că numărul lor va fi de 2.500 (cei mai mari plătitori de impozite), după ce în acest an au fost 2.000 şi iniţial erau 3.000!

În clipa de faţă, calitatea de mare plătitor de impozite se stabileşte conform Ordinului preşedintelui ANAF 2730/2010, în funcţie de valoarea unor indici precum cuantumul cheltuielilor cu resursele umane, cuantumul obligaţiilor pe care întreprinzătorul trebuie să le achite către stat (obligaţii fiscale), activele imobilizate şi, în fine, suma câştigurilor provenite din activităţile de exploatare. Ei au ponderi diferite în calculul criteriului valoric agregat!

De la anul vor fi mai puţine condiţii cumulabile. Împuţinarea lor îi va avantaja pe cei însărcinaţi să le verifice (funcţionărimea fiscului)!

Nu pot fi calificate drept „mari contribuabili” acele entităţi care se află în insolvenţă şi nici cele care, în mod vremelnic, nu mai activează în economie. Din primul articol al Ordinului 3581/2013, unde aflăm că la anul vor primi calitatea de mare contribuabil o serie de agenţi economici selecţionaţi în mod descrescător (de la primul contribuabil al ţării la cel cu numărul 2500), aflăm şi că-n acest număr sunt incluse şi sucursalele din România ale persoanelor juridice străine ori entităţile economice generate prin fuziunea cu alte entităţi supuse impozitării.

Toţi aceşti mari contribuabili vor fi „păstoriţi” de către Direcţia generală de administrare a  marilor contribuabili (orice firmă e considerată de către guvernanţi şi armata lor de slujbaşi drept o oaie bună de muls, doar că numele păstorului diferă!).

În schimb, după cum vom vedea, contribuabilii mijlocii vor intra sub o altă administrare fiscală, de nivel local. Tot aceeaşi Direcţie generală de administrare a marilor contribuabili va gestiona fiscal şi sediile secundare ale marilor contribuabili.

Într-un termen nu mai mare de 10 zile de la înfiinţare, marii contribuabili proaspăt înfiinţaţi vor fi luaţi în gestiunea fiscală a Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili. Scoaterea contribuabililor de calibru mare intraţi în insolvenţă de sub oblăduirea Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili se va face abia din prima zi a anului următor celui în care s-a declanşat procedura insolvenţei, fiind transferaţi către administraţiile financiare teritoriale.

 

Bun! Dar dacă firma se divide?

Chiar de un mare contribuabil s-a divizat, entităţile apărute vor fi administrate şi mai departe tot ca mari contribuabili iar dacă un plătitor de impozit va fuziona cu un mare contribuabil, rezultând o entitate nouă, administrarea sa va intra tot între atribuţiile Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili.

Trebuie să treacă 2 ani la rând în care un mare contribuabil să nu se mai încadreze în condiţiile ce i-au asigurat acest titlu (ex.: criteriul valoric agregat ori investiţiile promise), pentru ca el să fie eliminat din rândul celor cărora le poartă de grijă Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili (care nu vrea să scape vreun leu neimpozitat).

Există, însă, şi o abatere de la aplicarea criteriului de bază, denumit “criteriu valoric agregat”. Ea se referă la subiecţii impozabili ce intră sub incidenţa legislaţiei insolvenţei (celebra Lege 85/2006). Conform acestei excepţii, nu vor putea fi calificaţi drept mari contribuabili agenţii economici ajunşi inactivi fiscal precum şi cei ce se află, vremelnic, în stare de inactivitate şi s-au înregistrat ca atare la Registrul Comerţului.

Chiar dacă nu îndeplinesc cerinţele legate de volumul obligaţiilor fiscale datorate şi de cifra de afaceri raportată, se pot înregistra  ca  mari  contribuabili acele entitati nou-înfiinţate ce, la data înfiinţării, se angajează să facă investiţii de cel puţin 10 milioane de euro, printr-o declaraţie pe propria răspundere.

Fără a lăsa să treacă mai mult de 5 zile de la data înregistrării, ei trebuie să predea declaraţia menţionată la organul fiscal din zona în care-şi au domiciliul fiscal.

 

Dar contribuabilii mijlocii?

Prevederile Ordinului 3582/2013 prezintă interes pentru toţi cei ce-ar vrea să ştie dacă s-ar încadra, cumva, în grupul contribuabililor mijlocii!

Contribuabilii mijlocii, aici fiind incluse şi entităţile apărute în urma divizării ori a fuziunii cu alţi contribuabili dar şi sucursalele contribuabililor persoane juridice din afara ţării, vor fi luaţi sub gestionarea fiscală a administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, respectiv a Administraţiei fiscale pentru contribuabilii mijlocii, în cazul celor din capitală.

Criteriile în baza cărora sunt selectaţi toţi cei ce vor intra în breasla contribuabililor mijlocii pot fi modificate de la un an la altul, aşa cum arată Ordinul 3582/2013. Să examinăm criteriile ce li se vor aplica de la anul, introduse prin noutăţile legislative despre care discutăm acum!

Şi aici, criteriul valoric agregat face legea! El e produsul cumulării a doi indicatori. Entităţile economice impozabile de calibru mijlociu vor fi selectate în baza volumului obligaţiilor fiscale datorate (declarate) de catre contribuabili şi a cifrei de afaceri raportată în contabilitate, adică în situaţiile financiare încheiate în ultima zi a anului anterior celui în care se înfăptuieşte actualizarea. Ambii indicatori vor avea pondere egală în realizarea criteriului de bază!

N-or să poată fi categorisiţi drept contribuabili mijlocii, aceia ce se află în stare de inactivitate vremelnică, consemnată la Registrul Comerţului şi cei ce s-au declarat inactivi în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.

Tot contribuabili mijlocii sunt consideraţi şi cei ce, aflaţi fiind sub aplicabilitatea Legii 85/2006 (privind procedura insolvenţei) şi având domiciliul fiscal într-unul dintre judeţele ţării, au datorii care, însumate, depăşesc 3 milioane de lei. Acesta este cel de-al doilea criteriu de selecţie ce se poate aplica: insolvenţa!

Ca şi până acum, lista contribuabililor mari şi lista celor mijlocii vor putea fi vizualizate pe pagina web a ANAF-ului. Chiar dacă, pe parcurs, un contribuabil mijlociu e supus divizării, administrarea sa fiscală va fi realizată tot în acord cu Ordinul 3582.

Atunci când un contribuabil mijlociu fuzionează cu un altul, entitatea rezultată urmează a fi administrată de administraţia judeţeană a finanţelor publice. Entitatea impozabilă care actualmente nu se încadrează în criteriile stabilite pentru contribuabilii mijlocii dar care absoarbe un contribuabil mijlociu, automat va trece sub oblăduirea organelor fiscale ce se ocupă de contribuabilii de calibru mediu.

Contribuabilii mijlocii care-au intrat în inactivitate temporară şi s-au înscris ca atare la Registrul Comerţului şi contribuabilii declaraţi inactivi în conformitate cu Codul de procedură fiscală, vor ieşi de sub tutela administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, însă doar din întâia zi a anului următor celui în care au intrat în respectiva situaţie.

Ei nu vor fi lăsaţi de izbelişte, ci vor fi luaţi în administrarea organelor fiscale abilitate de pe raza teritorială unde-şi au sediul. Fiţi fără grijă. Statul nu uită de niciun contribuabil, fără a conta nivelul său de performanţă şi de succes în afaceri!

Neîndeplinirea vreme de doi ani, succesiv, a criteriilor de selecţie, aşa cum reies ele din noutăţile legislative mai sus prezentate, vor atrage ieşirea contribuabilului mijlociu de sub supravegherea fiscală a administraţiilor judeţene ale finanţelor publice.

Lista contribuabililor mijlocii, ca şi cea a marilor plătitori de impozite, va fi redactată anual, mai înainte de 30 noiembrie, fiind supusă aprobării preşedintelui ANAF.

*

Un lucru e absolut cert. Indiferent în ce categorie de contribuabili s-ar încadra o firmă la un moment dat, de impozite ea tot nu va scăpa. Chiar şi aşa, mulţi dintre noi ne-am dori ca printre noutăţile legislative să regăsim, într-o bună zi, şi primele semne de relaxare fiscală, o strategie ce ar impulsiona substanţial mediul economic!