Poate cel mai răspândit beneficiu extrasalarial este tichetul de masă care se acordă în România încă din 1998. De multe ori aud pe cineva spunând: „m-am angajat și am pe lângă salariu și bonuri de masă!” Nu toate firmele acordă însă acest tip de beneficiu care este foarte apreciat de români.

„În zilele de salariu zâmbesc și pesimiștii” (Valeriu Butulescu) mai ales că aceste tichete de masă se acordă la pachet cu salariul, însă în funcție de numărul de zile în care angajatul respectiv a fost la serviciu. Desigur că românul în altruismul său este veșnic preocupat de capra vecinului și de salariul aproapelui său numărându-i atent tichetele de masă pe care acesta le primește lunar!

În prezent tichetele de masă se acordă pe suport de hârtie, însă trăgând cu ochiul la țările vecine, legiuitorul a constatat că acolo aceste tichete se emit sub formă de carduri. Pentru a ne alinia la ceea ce este nou, legiuitorul a dispus modificarea legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă prin legea 291/13.11.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 701 din 15 noiembrie 2011. Această lege se înscrie în categoria noutăți legislative și va intra în vigoare la 13.02.2014.

Putem considera a fi un succes decizia legiuitorului de a dispune emiterea acestor tichete de masă și în format electronic, mai ales că așa cum spunea H.D.Djibran „progresul nu înseamnă ameliorarea a ceea ce a fost, ci mersul înainte către ceea ce va fi.”

Ce noutăți legislative  vor fi puse în aplicare începând cu februarie 2014?

Legiuitorul lasă la latitudinea angajatorului modalitatea în care va acorda aceste tichete de masă: fie pe hârtie, fie în format electronic, însă doar după ce se va consulta cu angajații săi prin organizațiile sindicale sau prin reprezentanții salariaților. După intrarea în vigoare a legii 291/2013 în februarie 2014 cele două tipuri de tichete vor circula în paralel.

În prezent valoarea unui tichet de masă este 9,35 lei aceasta fiind majorată de la 9 lei cât era în luna mai 2013. Sigur că emiterea acestor tichete de masă sub formă electronică va implica anumite costuri care vor fi suportate exclusiv de angajator. Chiar dacă angajatorul va avea de achitat anumite costuri, rețineți că nu are dreptul să micșoreze valoarea nominală a tichetului de masă care trebuie să rămână 9,35 lei.

Ca și noutăți legislative rețineți că tichetele electronice vor fi distribuite doar de unitățile emitente autorizate  de Ministerul Finanțelor Publice, iar nu de angajator așa cum se întâmplă cu tichetele pe suport de hârtie. Această unitate emitentă are obligația ca în ultima decadă a fiecărei luni să transfere valoarea tichetelor de masă pe suport electronic către fiecare angajat. Angajatul va primi un număr de tichete de masă corespunzător numărului de zile lucrate în luna pentru care se face transferul.

Condiția esențială pentru ca unitatea emitentă să transfere valoarea acestui nou tip de tichete către angajați, este ca angajatorul să fi achitat atât contravaloarea nominală a tichetelor de masă în format electronic, cât și costurile aferente emiterii lor pe suport electronic.

Rețineți că deși aceste tichete vor fi emise sub formă de carduri nu trebuiesc confundate cu funcțiile îndeplinite de cardurile bancare pentru că nu permit retragerea de numerar! Ele trebuiesc privite ca și bonuri valorice pe suport electronic care sunt destinate exclusiv acordării alocației individuale de hrană pentru angajați. Legiuitorul a instituit obligația ca acest tichet electronic să rămână un bon cu valoare cu regim particular și să nu fie transformat într-un instrument de plată.

Tichetele de masă electronice vor fi valabile dacă vor avea înscrise numele și adresa emitentului, date privind perioada de valabilitate și interdicția de a fi utilizat pentru achiziționarea de țigări sau alcool, numele și prenumele salariatului care are dreptul de a-l folosi. Deosebirea față de tichetele emise pe suport de hârtie este că acelea au trecute pe ele o serie dată de unitatea emitentă și au un spațiu unde este aplicată ștampila unității unde a fost folosit tichetul.

La tichetele electronice, lucrurile se complică puțin pentru că angajații vor putea folosi aceste tichete într-un număr relativ redus de magazine și restaurante care vor trebui să se doteze cu aparate care să accepte plata cu tichete de masă în format electronic. Unitățile care emit aceste tichete electronice de masă transmit angajatorilor lista magazinelor, restaurantelor, bufetelor la care salariații le pot folosi.

Practic, opțiunea de a folosi aceste tichete de masă pe suport electronic va duce la costuri substanțiale pentru angajator și va determina o restrângere a folosirii lor într-un număr mai mic de magazine și restaurante de către angajați. Curat murdar încurcătură atât pentru angajatori, cât și pentru angajați!

Este notoriu faptul că atunci când achiziționăm produse alimentare cu tichetele de masă nu ni se poate da restul dacă cumpărăm produse cu o valoare inferioară sumei înscrise pe tichet.  Marele beneficiu  în cazul tichetelor de masă pe suport electronic este că se va lua de pe card exact suma corespunzătoare prețului produselor alimentare cumpărate. Astfel, nu veți mai fi constrânși să vă încadrați în suma înscrisă pe tichet, adică veți plăti exact valoarea produselor achiziționate fără să fiți obligați să luați produse în plus ca să ajungeți la valoarea tichetului de masă. Concret, puteți cumpăra de 5 lei și veți plăti cu tichetul electronic, chiar dacă valoarea unui tichet de masă este de 9,35 lei. Diferența rămâne pe card urmând a fi utilizată la o dată viitoare.

Legiuitorul a prevăzut obligația angajatului  de a restitui angajatorului la sfârșitul fiecărei luni și la încetarea contractului de muncă valoarea tichetelor de masă pe suport electronic neutilizate. Personal nu prea văd aplicabilitatea practică a acestei prevederi și cred că nu va exista niciun caz în care un salariat să nu consume valoarea tichetelor acordate într-o lună!

Care este regimul fiscal al tichetelor de masă și care sunt avantajele lor utilizării lor?

Angajatorii care acordă salariaților aceste tichete de masă (indiferent de forma emiterii  lor pe suport de hârtie sau electronic) au anumite facilități fiscale în sensul că aceste tichete sunt deductibile la calculul impozitului de profit în limitele valorii nominale indexate, sunt scutite de plata impozitului pe venitul sub formă de salariu. Deși salariații plătesc pentru sumele primite ca tichete de masă impozit pe venit de 16%, nu plătesc contribuțiile sociale. Este un avantaj și pentru salariat, pentru că dacă s-ar considera suma de bani aferentă tichetelor de masă ca adaos la salariu, atunci acestuia ar fi trebuit să i se rețină CAS,CASS și contribuția la Fondul de șomaj. Acest lucru ar fi fost echivalent cu reducerea venitului efectiv.

Ele se acordă doar persoanelor care sunt încadrate cu contract de muncă la angajator. Având în vedere faptul că mulți angajați sar peste masa de prânz, ideea de a acorda aceste tichete cu care își pot cumpăra produse alimentare, a fost considerată un real succes.

Salariatul primește într-o lună un număr de tichete egal cu zilele în care a fost prezent la serviciu. Angajatorul s-a gândit să îi motiveze pe cei care „uită” să treacă pe la muncă considerând că vor fi stimulați să vină zilnic pentru ca la sfârșitul lunii să poată primi mai multe tichete de masă. Legiuitorul s-a inspirat din realitățile cotidiene în care “cei mai mulți oameni muncesc exact cât să nu fie concediați și sunt plătiți exact cât să nu demisioneze.” (George Carlin)

Există situații în care în anumite zile un salariat poate fi delegat sau detașat în altă localitate decât cea unde lucrează, zile pentru care primește o indemnizație corespunzătoare. În astfel de cazuri nu i se vor mai acorda și tichete de masă pentru acele zile, deoarece nu sunt considerate zile lucrate la locul de muncă.

Rețineți că o situație specială este cea a cumului de funcții. Se știe că orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcții la angajatori diferiți sau la același angajator în baza unor contracte de muncă și va beneficia de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Legiuitorul a stabilit că în cazul unei persoane care are cumul de funcții, tichetele de masă se vor acorda doar de către angajatorul unde persoana are funcția de bază.

 Curat murdar dilemă, dar cum determinăm care este funcția de bază? Legiuitorul a stabilit că salariații care cumulează mai multe funcții au obligația de a declara fiecărui angajator locul unde își exercită funcția de bază. Rețineți că o astfel de decizie a salariatului are nevoie și de acordul angajatorului de la acel loc de muncă. Atenție, schimbarea funcției de bază de la un angajator la altul nu presupune încetarea contractului de muncă a salariatului cu primul său angajator la care va lucra în continuare.

Noutăți legislative benefice sau lucrurile par mai complicate?

Sigur că intenția legiuitorului a fost de a ne alinia și noi progresului care încurajează plățile electronice. Inițiativa este salutară, dar pentru mulți „ceea ce numim progres este schimbarea unui necaz cu alt necaz” (Havelock Ellis). Ar fi bine pe viitor să se prevadă în detaliu condițiile utilizării acestor tichete electronice. Ce se întâmplă dacă angajatul îl pierde sau trebuie înlocuit PIN-ul, în cât timp magazinele și restaurantele vor putea achiziționa POS-uri pentru a se putea plăti cu aceste tichete electronice?

Faptul că vei putea plăti exact cât cumperi cu aceste tichete fără a fi constrâns să cumperi de o anumită sumă, mi se pare a fi beneficiul major.

Dacă angajații și angajatorii vor considera oportună utilizarea tichetelor de masă în formă electronică în locul celor pe suport de hârtie sau vor considera că „progresul este capacitatea omului de a complica simplitatea” (Thor Heyerdahl), rămâne de văzut…