Se spune că „nu voința de a respecta legile face ca toată lumea să se comporte așa cum pretinde societatea, ci teama de pedeapsă.” (Coehlo). Consider că pedeapsa care se aplică unei persoane care a încălcat legea nu este un scop în sine, țelul ei este însușirea unui comportament corespunzător.
Potrivit legilor penale în materia executării pedepselor, legiuitorul a considerat că trebuie să stabilească anumite criterii clare în baza cărora să se poată aplica executarea pedepselor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Așa a luat naștere legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 14 august 2013. Prevederile legii vor intra în vigoare începând cu data de 1 februarie 2014.
Care sunt noutățile aduse în materia executării acestor pedepse dispuse de organele judiciare?
În primul rând prezenta legea identifică care sunt pedepsele la care face referire, acestea nu sunt privative de libertate, deci include toată sfera pedepselor ce se pot aplica unei persoane care a încălcat legea, cu excepția pedepsei cu închisoarea.
Legiuitorul a enumerat ca pedepse: amenda, interzicerea exercitării unor drepturi (de exemplu, dreptul a a alege sau de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective), degradarea militară, dizolvarea sau suspendarea activității persoanei juridice, închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată.
Intră în sfera legii 253/2013 și obligațiile impuse de instanță în cazul liberării minorului din executarea unei măsuri privative de libertate, obligațiile impuse de instanță în cazul acordării sau amânării întreruperii pedepsei sau obligațiile impuse de procuror în cazul în care se renunță la urmărirea penală.
De reținut că prevederile legii 253/2013 se vor completa cu dispozițiile din Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Astfel, toate pedepsele, măsurile educative și celelalte măsuri neprivative de libertate se vor executa doar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive. Legiuitorul a stabilit că punerea acestor pedepse în executare va trebui să respecte anumite principii referitoare la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, la demnitatea umană, la respectarea dreptului la viața privată, excluzând aplicarea unor tratamente inumane sau degradante.
Este interzis ca în timpul executării pedepselor, a măsurilor educative sau a măsurilor neprivative de libertate să se exercite orice formă de discriminare pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine socială, dizabilitate.
În cazul în care, de exemplu, instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei față de o persoană și a obligat acea persoană să urmeze un curs de pregătire școlară sau de calificare profesională sau să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă între 30 și 60 de zile sau a obligat-o să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate prin serviciul de probațiune, este interzisă fotografierea sau înregistrarea audiovideo a acelei persoane de către cei care asigură sau contribuie la executarea acestor obligații dacă nu există consimțământul persoanei supravegheate.
Pot fi situații în care persoana aflată în executarea pedepsei sau a măsurilor educative să nu cunoască limba română sau să nu se poată exprima. În acest caz, informarea acelei persoane cu privire la conținutul pedepsei sau al măsurii dispuse se va face prin intermediul unui traducător în limba pe care acea persoană o cunoaște sau printr-un interpret de limbaj mimico-gestual. Acești traducători/interpreți vor fi plătiți din bugetul Ministerului Justiției. Pentru a respecta egalitatea de tratament a persoanelor este important ca cei în cauză să înțeleagă conținutul pedepsei sau al măsurii aplicate.
Cine se ocupă de punerea în executare a acestor pedepse sau măsuri educative?
Instanța desemnează anual unul sau mai mulți judecători care se vor ocupa de punerea în executare a hotărârilor judecătorești. Atribuțiile judecătorului delegat sunt de comunicare a copiilor de pe hotărârea de condamnare a unei persoane către serviciul de probațiune, de rezolvare a tuturor problemelor legale ce pot apărea pe parcursul executării acestor măsuri neprivative de libertate.
În cadrul executării acestor pedepse care exclud închisoarea, vor colabora mai multe instituții, persoane juridice de drept sau privat. De exemplu, consilierul de probațiune poate stabili ca o persoană să presteze muncă în folosul comunității la o anumită persoană juridică. Societatea respectivă nu poate refuza primirea acelei persoane pentru a desfășura activitatea impusă. Dacă refuză în mod nejustificat să dea curs acestei solicitări, se va considera că săvârșește abatere disciplinară care se sancționează cu amendă judiciară de la 500 la 5.000 lei.
Sigur că nu orice societate comercială sau asociație poate fi aleasă pentru a se implica în activitatea de executare a pedepselor neprivative de libertate. Astfel, pot solicita abilitarea pentru organizarea executării muncii neremunerate în folosul comunității doar societățile care au concesionat un serviciu public. Contravaloarea prestațiilor persoanelor care efectuează muncă neremunerată în folosul comunității se virează la bugetul de stat. Există și o excepție când societățile comerciale pot folosi contravaloarea prestațiilor pentru a finanța cursuri de calificare profesională pentru persoanele aflate în supravegherea serviciului de probațiune.
Cererea de abilitare a asociațiilor, fundațiilor și societăților comerciale pentru a se implica în activitatea de executare a pedepselor neprivative de libertate se acordă la cerere de către judecătorul delegat din cadrul tribunalului unde aceste entități își au sediul.
Cererea va fi însoțită de o copie de pe încheierea privind înregistrarea societății comerciale în registrul comerțului/ înscrierea asociației sau fundației în Registrul asociațiilor și fundațiilor, o copie de pe actul constitutiv și statutul persoanei juridice, bilanțul și bugetul de venituri și cheltuieli de ultimii 3 ani, o prezentare a activităților ce vor fi organizate la acea persoană juridică.
Abilitarea se acordă pe o perioadă de 5 ani. O copie a abilitării persoanei juridice se va comunica serviciului de probațiune care va înscrie acea entitate într-o bază de date.
Procedura de achitare a amenzii
Dacă o persoană a fost condamnată la pedeapsa amenzii are obligația de a o achita integral în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În termen de 15 zile de la data plății amenzii are obligația de a depune dovada achitării la judecătorul delegat.
În practică există numeroase cazuri în care persoana nu are posibilitatea materială de a achita integral amenda. În acest caz va solicita judecătorului delegat să îi aprobe eșalonarea plății în rate lunare pe o perioadă ce nu poate depăși 2 ani.
Ce se întâmplă dacă o persoană nu achită amenda în termenul legal?
Judecătorul delegat va sesiza instanța de executare că nu s-a achitat amenda în termenul legal. Instanța de executare dacă constată că neachitarea nu se datorează culpei condamnatului (nu a avut posibilitatea materială de a achita), va dispune executarea amenzii prin muncă în folosul comunității. Executarea muncii în folosul comunității se va face în maxim 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de executare a pedepsei amnezii.
Pot fi cazuri în care condamnatul refuză să execute muncă neremunerată în folosul comunității, caz în care pedeapsa amenzii se va înlocui cu închisoarea. Mi-e greu să cred că în practică vor exista astfel de situații!
Pot fi cazuri în care persoana condamnată are posibilitatea materială de a plăti amenda, dar refuză cu rea-credință să facă acest lucru. În astfel de situații pedeapsa amenzii se va înlocui cu închisoarea. Pentru a se stabili care este situația materială a condamnatului, instanța solicită informații de la administrația financiară de la domiciliul acestuia sau de la angajatorul acestuia, dacă este cazul.
Cum se pune în executare pedeapsa interzicerii unor drepturi în cazul persoanelor fizice?
Dacă prin hotărârea de condamnare s-a dispus interzicerea unor drepturi persoanei condamnate, atunci o copie a acelei hotărâri se trimite entității în drept competente de la caz la caz. De exemplu, dacă unei persoane i s-a interzis dreptul de a alege sau de a fi ales în autoritățile publice sau alte funcții publice, atunci copia hotărârii se trimite la primăria domiciliului condamnatului și la Direcția pentru Evidența Persoanelor.
Dacă s-a interzis exercitarea drepturilor părintești copia hotărârii va ajunge pe masa celor de la asistența socială și protecția copilului. Dacă nu are voie să dețină, să poarte sau să folosească arme, comunicarea se va face inspectoratului județean de poliție de la domiciliul condamnatului.
Cazuri în care se pot acorda permisiuni în executarea pedepsei interzicerii unor drepturi
Dacă unei persoane i s-a interzis să se afle în anumite localități, locuri, manifestații sportive, culturale stabilite de instanță, aceasta poate formula o cerere motivată către judecătorul delegat pentru a primi o permisiune, o derogare.
Concret, dacă în familia condamnatului are loc o căsătorie, botez, înhumare a unui membru de familie (părinții, copiii, soțul), i se poate acorda permisiune de a fi prezent la acel eveniment. Permisiunea se poate acorda și pentru participarea la un concurs pentru ocuparea unui loc de muncă care are loc într-o localitatea în care condamnatul are interdicție de a merge.
De menţionat e că permisiunea se acordă pe o perioadă de maxim 5 zile, cu excepția situației în care condamnatul este supus unei intervenții chirurgicale sau unui tratament, caz în care durata permisiei poate depăși cele 5 zile.
Cum se pune în executarea pedeapsei interzicerii unor drepturi în cazul persoanelor juridice?
Pedeapsa aplicată unei persoane juridice poate fi suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile sale, dizolvarea, interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice, afișarea și/sau publicarea hotărârii de condamnare. În acest sens, o copie a hotărârii de condamnare va fi comunicată de judecătorul delegat entității abilitate de la caz la caz. De exemplu, pentru o societate comercială comunicarea se va face Oficiului Național al Registrului Comerțului, pentru o asociație sau fundație către Ministerul Justiție, pentru partidele politice abilitat este Tribunalul București.
În cazul dizolvării persoanei juridice, copia dispozitivului hotărârii de condamnare se va comunica de la data rămânerii definitive organului care a autorizat constituirea persoanei juridice. La data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa dizolvării, persoana juridică va intra în lichidare care va trebui finalizată în cel mult 2 ani de la momentul dizolvării. Judecătorul delegat va desemna un lichidator care să finalizeze procedura.
În cazul suspendării activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice sau a închiderii punctelor de lucru, comunicarea se va organului care a autorizat constituirea persoanei juridice și organelor de poliție în a căror circumscripție se află punctele de lucru ale persoanei juridice.
Dacă pe durata interdicției persoana juridică efectuează activitățile interzise sau continuă să desfășoare activitatea la punctele de lucru interzise, organele de poliție vor sesiza instanța de executare care va sancționa persoana juridică cu dizolvarea. Așadar, dacă nu vreți să rămâneți fără firmă, ar fi bine să respectați decizia instanței!
În cazul interzicerii de a participa la procedurile de achiziții publice, judecătorul delegat va trimite o copie a dispozitivului hotărârii către administratorul sistemului electronic de achiziții publice. Dacă persoana juridică avea contracte de achiziții publice încheiate la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, acestea rămân valabile. Existența condamnării nu îi va mai permite persoanei juridice nici să încheie acte adiționale prin care să prelungească valabilitatea unor contracte deja încheiate. Dacă nu respectă interdicția, instanța va dispune dizolvarea persoanei juridice. La încetarea interdicției prevăzute în hotărâre, administratorul sistemului electronic de achiziții publice, va radia din registre persoana juridică.
În cazul plasării sub supraveghere judiciară, judecătorul delegat va desemna un mandatar judiciar (care va fi fie un practician în insolvență, fie un expert judiciar) căruia îi va comunica copia hotărârii. Nu poate avea calitatea de mandatar judiciar practicianul în insolvență care a reprezentat persoana juridică în procesul penal. Mandatarul va fi plătit din fondurile persoanei juridice, iar onorariul va fi stabilit de judecătorul delegat.
Acest mandatar va supraveghea activitatea persoanei juridice și nu va ava drept de decizie în cadrul acelei entități. Mandatarul va putea participa la orice reuniune a organelor de conducere ale persoanei juridice, dar nu va avea drept de vot și va avea acces în toate punctele de lucru ale entității.
Dacă persoana juridică îl împiedică pe mandatar să își exercite atribuțiile, atunci acesta va sesiza instanța de executare care va putea dispune suspendarea activității entității pe cel mult 3 luni.
În cazul în care s-a aplicat pedeapsa afișării hotărârii, judecătorul delegat va comunica un extras al hotărârii persoanei juridice condamnate, care va fi obligată să îl afișeze în forma, locul și perioada stabilită de instanță. Dacă după ce a fost afișat este distrus, atunci organul de poliție va cere persoanei juridice în cauză să îl reafișeze în termen de 24 de ore de la constatarea distrugerii. Dacă persoana juridică refuză, afișarea, atunci instanța de executare va putea dispune suspendarea activității entității pe cel mult 3 luni.
În cazul în care s-a aplicat pedeapsa publicării hotărârii de condamnare judecătorul delegat va comunica un extras al hotărârii persoanei juridice condamnate, care va fi obligată să îl publice pe cheltuiala proprie în presa scrisă sau audiovizuală, după cum a dispus instanța. În termen de 30 de zile de la comunicarea extrasului de pe hotărârea de condamnare, persoana juridică are obligația de a înainta judecătorului delegat dovada publicării. Dacă persoana juridică refuză publicarea, atunci instanța de executare va putea dispune suspendarea activității entității pe cel mult 3 luni.
În partea a doua a articolului vom vedea cum a abordat legiuitorul problema executării pedepsei sub supraveghere, a liberării condiționate, a executării măsurilor educative neprivative de libertate aplicate minorului, executarea măsurilor de siguranță, precum și o serie de măsuri aplicabile persoanelor juridice.