«Călătorului îi şade bine cu drumul!» Dar înainte de a pleca este nevoie să-şi pregătească toate cele de trebuinţă, inclusiv documentele de călătorie. Atunci când documentele nu-s valabile, nu mai pleci la drum. Doar îţi iroseşti timpul… pe drumuri şi pe la ghişee, atunci când ar trebui să fii deja la destinaţie!

De curând a apărut Legea 175/2013, de interes în ceea ce priveşte condiţiile în care poţi circula în afara ţării! Ce schimbări aduce ea? Află mai departe! Te vor interesa mai ales dacă vei călători în ţările în care e nevoie de paşaport sau dacă ai drept tovarăş de drum un minor. Recentele modificări vor fi suportate de către Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, dar şi de către …  solicitanţii de paşapoarte.

De-acum înainte, documentele de călătorie utilizabile de cetăţeanul român pentru a călători în străinătate vor fi următoarele: paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, paşaportul diplomatic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic şi paşaportul diplomatic electronic, rezervat unor categorii mai… speciale.

 

Desenul papilar şi… libera circulaţie

Ca şi până acum, forma şi conţinutul acestor documente de călătorie se stabileşte prin hotărâre de guvern. Datele biometrice incluse în paşapoarte sunt imaginea facială şi impresiunea a două degete. Preluarea amprentelor digitale te trimite imediat cu gândul la indivizii certaţi cu legea. Iar asocierea aceasta stârneşte iritare câteodată!

Spre a aduce un dram de linişte celor care au reţineri faţă de procedura preluării datelor biometrice, spunem că ele nu pot fi folosite oricând şi-n orice scop, ci exclusiv pentru a verifica autenticitatea documentului şi identitatea titularului.

Introdus pe la finele lui 2008, paşaportul electronic a iscat nenumărate controverse, fiind criticat, la fel ca şi alte acte biometrice, de către o deloc neglijabilă parte a opiniei publice. Motivele invocate au fost atât de ordin tehnic cât şi inspirate de suspiciunea că datele preluate vor fi întrebuinţate în scopuri nu tocmai benefice sau morale.

Pentru a împăca spiritele şi a nu îngrădi nimănui dreptul fundamental la o liberă circulaţie, a fost prevăzută şi posibilitatea obţinerii unui paşaport de utilizare vremelnică, paşaportul simplu temporar.

Până acum, în cazul paşaportului biometric,  erau exceptaţi de la preluarea impresiunilor digitale doar minorii de sub 6 ani şi persoanele la care prelevarea amprentelor digitale era, realmente, imposibilă (nu mai exemplificăm de ce; cine are imaginaţie se poate indispune şi singur!).

Reţinem un alt lucru! Că vârsta sub care minorii sunt exceptaţi de la prelevarea amprentelor a fost sporită. Înainte erau exceptaţi copiii mai mici de 6 ani, acum sunt cei având o vârstă de sub 12 ani. Înainte doar delincvenţii se bucurau de acest “privilegiu”, amprentarea. Acum îl experimentează, uneori, până şi copiii!

 

Simplu şi temporar? Sau simplu şi… electronic?

Dacă secţiunea a IV-a din Legea 248/2005 se referea până mai ieri la paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar, azi, în urma modificărilor venite odată cu Legea 175, titulatura şi conţinutul acestei secţiuni fac referire doar la ultimele două.

Paşaportul simplu electronic va fi eliberat, la solicitare, cetăţenilor români ce îndeplinesc condiţiile legale şi nu le-a fost restricţionat momentan dreptul de a călători în străinătate. Unde va fi depusă cererea pentru eliberarea sa?

Depinde! Solicitantul aflat în România va depune cererea, personal, la serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor în a căror rază îşi are domiciliul. Românul aflat în străinătate se va adresa misiunilor diplomatice ori oficiilor consulare. Să aibă şi acestea activitate, nu?

Deşi reprezentanţii MAI au dat mereu asigurări ferme că, din punct de vedere tehnic, datele depozitate în cipul aferent unui paşaport electronic n-ar putea fi accesate fraudulos, nu toţi oamenii s-au lăsat uşor convinşi, opunându-se ideii mai mult din instinct. Şi nu se poate spune că s-au înşelat 100%!

Ba chiar dreptatea a înclinat spre partea scepticilor. Întrucât s-a demonstrat că nu trebuie să fii un geniu pentru a putea copia, de la o mică distanţă, datele personale, întrucât codul de criptare al informaţiilor întipărite pe cip nu e unul dintre cele mai sigure cu putinţă. A fost suficient un soft disponibil pe internet şi un smartphone banal pentru a intra în posesia unor date importante!

 

În străinătate, cu părinţii. Sau cu un însoţitor

Doamnei Protopopescu îi trebuie paşaport. Iar paşaportul îi e necesar pentru a călători în Ucraina, pentru a participa la un festival folcloric. Pe moment, starea de sănătate nu-i permite să se deplaseze la Zimnicea, acolo unde-şi are domiciliul. Ce va face?

Să vedem! Dacă persoana ce solicită eliberarea unui paşaport simplu electronic nu poate ajunge la serviciul public comunitar pentru eliberarea paşapoartelor de la domiciliul său, cererea de emitere a actului poate fi depusă şi la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea paşapoartelor.

O altă situaţie prevăzută: titularul nu are capacitate de exerciţiu. De data aceasta, legea nu oferă mai mult confort decât înainte. Din contră! Până acum, cererile pentru eliberarea paşaportului pentru o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu se făcea, pur şi simplu, de către reprezentantul legal, la sediul celui mai apropiat serviciu public pentru eliberare a actelor de călătorie. Acum, solicitările pentru obţinerea paşaportului electronic se depun în acelaşi mod, numai că e absolut necesară şi prezenţa titularului!

Atunci când minorul cetăţean român nu se află, cumva, într-una dintre situaţiile în care dreptul la o neîngrădită circulaţie îi e vremelnic îngrădit, paşaportul simplu electronic va fi emis, pe lângă cazurile expres prevăzute anterior (cererea ambilor părinţi etc.), inclusiv la solicitarea părintelui ce exercită autoritatea parentală de unul singur în baza unei hotărâri definitive a instanţei, pentru procesele debutate după 15.02.2013.

Minorul ce-a împlinit 14 ani poate efectua şi singur cererea de eliberare a paşaportului simplu electronic. Dar are nevoie de acordul expres al părinţilor, ori, după caz, al părintelui ce exercită exclusiv autoritatea părintească (la modul descris mai sus), a părintelui căruia i-a fost dat în grijă sau a reprezentantului legal.

 

Minorii, dincolo de frontiere

Prezenţa titularului nu-i necesară chiar mereu la solicitarea unui document de călătorie! În cazul paşaportului simplu temporar necesar unei persoane lipsită de capacitate de exerciţiu, cererea de emitere a documentului poate fi depusă şi fără ca titularul să fie prezent, dacă solicitarea este efectuată de către reprezentantul legal sau de autorităţile medicale din România.

Nu toţi copiii merg “pe afară” în excursie! Unii ajung acolo la furat ori la cerşit, terorizaţi fiind de membrii unor reţele specializate în traficul de persoane. O prevedere nou-introdusă se referă la situaţia copilului căruia, neavând documente de călătorie sau de identitate valabile, i se aplică o formă de protecţie specială de către autorităţile locale din străinătate. Acestor minori li se poate elibera un paşaport simplu temporar de către reprezentanţele diplomatice ale României, în urma sesizării făcute de către autoritatea străină.

Se procedează astfel dacă nu s-ar putea recurge, mai degrabă, la măsura repatrierii! Cine suportă costurile eliberării actului de călătorie temporar pentru un asemenea minor? Statul român… Cine nu poate stăvili traficul de persoane? Tot el!

Minorului căruia i-a fost eliberat paşaport i se permite ieşirea din ţară, împreună cu unul dintre părinţi fără a mai fi necesar acordul expres al celuilalt părinte şi dacă, pe lângă cazurile prevăzute anterior în Legea 248, părintele în cauză exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecatoreşti definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă, pentru procesele iniţiate ulterior datei de 15.02.2013.

În cazul în care minorul aflat în această ultimă situaţie călătoreşte în afara ţării însoţit de către o persoană majoră e necesar doar acordul părintelui căruia i-a fost încredinţat.

 

Stai! Nu mai găsesc paşaportul

Atunci când ne aflăm în străinătate, pierderea documentelor de călătorie ne pune în situaţii mai mult decât neplăcute şi ne poate împinge cu mult în afara zonei proprii de confort! Înainte de apariţia Legii 175/2013, pierderea documentelor de călătorie se declara în maxim 48 de ore de la observarea sa. Cetăţenii din străinătate se vor adresa reprezentanţelor diplomatice ale României!

Acum, însă, titularul actului de călătorie e obligat să declare pierderea neîntârziat, imediat ce-a sesizat-o! Titularul prezent în ţară va declara pierderea la poliţie, la serviciul public comunitar de emitere a paşapoartelor ori la Direcţia Generală de Paşapoarte!

Aceste documente pot fi înapoiate titularilor, atunci când au fost recuperate, spre a fi întrebuinţate mai departe, dacă nu sunt deja prea degradate, ori mai sunt încă valabile, nefiind emise acte de călătorie noi!

Paşapoartele declarate pierdute sau furate ce-au fost recuperate de către autorităţile emitente pot fi remise titularilor spre întrebuinţare, ulterior anulării eventualului paşaport nou-eliberat, efectuată la solicitarea titularului.

Dacă paşaportul pierdut a fost găsit de către titular, dar a fost deja eliberat un nou document, cel vechi poate fi întrebuinţat şi mai departe, dar numai dacă actul găsit (şi încă valabil!) este prezentat la autoritatea emitentă şi e anulat paşaportul nou-emis!

Că tot vorbeam despre furt… Ce ar putea urma după citirea nepermisă a cipului aferent paşaportului electronic? Asta e o întrebare ce ne-o punem doar noi, întrucât făptuitorul ştie preabine ce va face în continuare!

Clonarea unui card e urmată de prejudicierea pecuniară a victimei. De data aceasta, însă, avem de-a face cu un furt de identitate, dreptul la nume fiind unul nepatrimonial. Şi câte nu se pot săvârşi pretinzând că eşti… altcineva!? Inclusiv grave prejudicieri patrimoniale!

Adevărul este că, deşi datele personale ar putea fi accesate folosind oarece cunoştinţe tehnice, încercarea de “citire” a datelor biometrice stocate pe un paşaport cu cip poate pune mari dificultăţi răufăcătorilor. Dar aceasta nu repară inconvenientul posibilităţilor prea mari de accesare ilicită a datelor personale, în cazul paşapoartelor electronice!

 

Ce reglementare mi se aplică?

Legea 175/2013 a adus multiple modificări şi completări ale legislaţiei liberei circulaţii în afara hotarelor naţionale. Doamna Protopopescu a depus din vreme cererea de eliberare a unui paşaport simplu electronic iar festivalul din Ucraina se apropie, dar încă nu i s-a eliberat documentul de călătorie.

Mai este timp, totuşi. Concomitent au fost depuse actele necesare şi pentru nepoţelul său, Tiberiu, care-o va însoţi. Nici paşaportul lui n-a fost eliberat. Urmează! Oare, la o adică, se va aplica legea cea nouă pentru el?

Dacă cererea de eliberare a paşaportului a fost depusă anterior intrării în vigoare a Legii 175/2013 şi nu i s-a dat curs până acum, aplicabilă este legislaţia de la data depunerii solicitării. E clar!

Deocamdată, cam atât despre reglementările privind dreptul nostru de a circula slobozi dincolo de graniţă. A călători nu-i întotdeauna uşor, fiindcă nu toate căile sunt lipsite de obstacole şi de urcuşuri abrupte. Iar călătorul mai şi osteneşte. Viaţa însăşi e tot o drumeţie!

Dar deşi călătorim cu toţii pe-acelaşi drum al vieţii, nu toată lumea are hărţi la fel de exacte. Şi doar câţiva aleşi primesc paşaport pentru tărâmul fericirii!