Puţini sunt cei care n-au vizionat măcar un film american în care vreun erou cu muşchi de fier şi pumni de oţel rezolvă problemele vieţii în stil propriu. În filme, astfel de eroi găsesc soluţii încă şi la problemele naţionale, intervenind decisiv în conflictele interstatale. Şi nu pe cale diplomatică!

S-a infiltrat, în mentalul colectiv, un veritabil cult al forţei fizice. Ipostazele filmografice care l-au avut ca protagonist pe Arnold Schwarzenegger sunt emblematice şi pentru adolescenţii de azi. După 2-3 luni de antrenament la sală, copilandrii cu braţe groase ca grisinele se etalează deja înaintea oglinzii într-o desfătare narcisistă, închipuindu-şi cum toate fetele le cad la picioare. Se văd cu anticipaţie în rolul super-salvatorului celor oropsiţi!

Încă vreo 4 luni de „tras de fiare” şi… deziluzie! „Brandul” n-a crescut spectaculos. Abia se văd mici diferenţe. Şi acelea mai mult de vascularizaţie şi definire, decât de masă musculară! Unii se lasă păgubaşi. Alţii cresc intensitatea antrenamentelor. Încep să folosească suplimente nutritive. Şi continuă tot aşa câţiva ani, până ce ating nivelul competiţional.

Dar potenţialul de creştere musculară ne este condiţionat genetic. Ce înseamnă asta? Că folosind metode naturale, un tânăr longilin, cu osatură gracilă, nu va putea nicicând ajunge să arate ca o actuală glorie a culturismului mondial.

Unii nu pot accepta asta. Iar în minte le germinează un gând nefast: “ce-ar fi să încerc şi nişte steroizi?”

Traficul cu steroizi- combătut prin lege

Pentru că era mare nevoie a apărut şi la noi un act normativ privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad sporit de risc, Legea 104/2008, ulterior republicată şi completată.

Într-o lungă Anexă sunt prevăzute principalele clase de substanţe periculoase. Lista acestor substanţe cu nume imposibile pentru profanii într-ale chimiei este mereu incompletă. Dar în curs de completare!

Un capitol întreg se referă la măsurile de combatere a traficului ilicit cu substanţe dopante de mare risc, în sălile de antrenament. Mijloace de acţiune:

• controale ale împuterniciţilor Agenţiei Naţionale Anti-Doping, cu privire la respectarea legislaţiei în sălile de antrenament;
• efectuarea de teste doping asupra utilizatorilor spaţiilor de antrenament.

Menţiune: prelevarea de probe biologice în vederea efectuării testelor se poate face numai dacă există acordul exprimat în scris al practicantului de bodybuilding. Desigur, nu vor fi prea mulţi culturişti… amatori!

„Dealerii” de substanţe dopante

Corpul uman îşi produce el însuşi necesarul de hormoni de creştere. Ca o adaptare la exerciţiile cu greutăţi tot mai mari, cuantumul hormonilor naturali devine mai ridicat, impulsionând dezvoltarea musculară. Dar mulţi sportivi vor mai mult, vor „hipertrofie”! Şi nu numai sportivii…

Cine a trecut mai des pragul unei săli de antrenamente ştie că se găseşte acolo o variată tipologie umană, potrivită pentru un studiu sociologic: agenţi de pază şi intelectuali (foşti sedentari speriaţi de riscurile obezităţii), băieţi complexaţi (obezi sau subponderali) şi fete (căutând băieţi fără complexe!), sportivi sau amatori ambiţioşi, jandarmi şi „interlopi”, vedete cu ifose, pierde-vară, narcisişti de tot soiul, dar şi oameni obişnuiţi- care vor să fie „în formă” (pur şi simplu!).

În afara lor mai poţi vedea uneori câte 1-2 indivizi care deşi mimează o ridicare-două de gantere, par să nu aibă altceva de făcut decât să urmărească nou-veniţii şi să schimbe şoapte într-un soi de argou cu vreun client masiv. Într-unele săli aceşti indivizi sunt rău-văzuţi, li se arată ieşirea. Mai rar, sunt toleraţi.

Rapid pricepi că ei vând ceva. Poate chiar substanţe interzise!

Fără curs anti-doping nu merge!

Conform legii menţionate, sălile de bodybuilding sunt obligate să obţină un certificat de funcţionare din punct de vedere al normelor anti-doping. Acest certificat poate fi retras de către Agenţia Naţională Anti-Doping dacă se constată că dealer-ul de steroizi surprins în flagrant se află în cârdăşie cu proprietarul sălii.

Desigur că pentru eliberarea certificatului se plăteşte şi o taxă! Mai mult, pentru ca sala de antrenament să fie autorizată, unul dintre angajaţii săi trebuie să dovedească absolvirea cursului anti-doping, organizat tot de către Agenţie.

Dacă vreun proprietar se amăgeşte că existenţa sălii lui nu este cunoscută, se înşeală. Agenţia posedă lista actualizată a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de profil, obţinută de la Registrul Comerţului.

Mai mare, mai iute, mai puternic…

Steroizii anabolizanţi imită efectele testosteronului natural. Acesta este un hormon bărbătesc sintetizat de către organism din colesterol. Caracterele secundare bărbăteşti precum pilozitatea accentuată, grosimea vocii, musculatura puternică, sunt efecte ale testosteronului. Acesta e prezent în cantităţi reduse şi la femei.

Începând din anii ’50 steroizii anabolizanţi au început să fie utilizaţi pe scară largă de către atleţi, pentru capacitatea lor de a creşte forţa, rezistenţa, viteza. Cantitatea de steroizi folosită depinde nu doar de individualitatea utilizatorului, dar şi de ramura sportivă. Astfel, un „power-lifter” sau halterofil poate folosi o doză şi de 30 de ori mai mare decât un maratonist.

La mijlocul anilor ’70, sportivilor injectaţi le-a fost refuzat accesul la Olimpiadă. Deşi de atunci şi până azi controalele şi legislaţia s-au tot înăsprit, utilizarea fără drept a steroizilor anabolizanţi a devenit „un sport de masă”, cu milioane de practicanţi pe întreg Pământul.

Iar jumătate dintre utilizatori nu sunt sportivi profesionişti!

Steroizi şi substanţe „de camuflaj”

Cele mai multe preparate steroidiene utilizate ilegal pentru a genera creşterea rapidă a masei musculare se administrează oral sau injectabil. Dar există şi produse care se aplică nazal (spray), sub formă de plasture sau ca implant subcutanat. De obicei, „dealerii” de substanţe dopante îşi consiliază clienţii şi cu privire la doze şi perioada de administrare. De aici izvorăsc mari primejdii!

Tehnicile de detecţie a folosirii substanţelor dopante au evoluat. Dar în paralel au avansat şi metodele prin care prezenţa lor în corp poate fi disimulată. În Anexa Legii 104/2008 sunt menţionaţi şi o serie de compuşi ce îngreunează detectarea substanţelor prohibite în probele biologice care se recoltează de regulă.

Sancţiuni exemplare!

Aviz dealerilor, importatorilor, producătorilor, precum şi patronilor de săli care pretind, la control, că “nu ştiau…”! Prevederile legale sancţionează aspru producerea şi traficul de substanţe dopante.

• Oferirea, vânzarea, distribuirea, procurarea de steroizi anabolici sintetici, efectuate fără drept, constituie contravenţii. Amenda este consistentă! E cuprinsă între 20000 şi 40000 lei!
• Comercializarea şi deţinerea în sălile de culturism a steroizilor anabolici şi a substanţelor ce sporesc producerea naturală de hormoni de creştere constituie contravenţie. Amenda? Între 20000 şi 40000 de lei!
• Funcţionarea sălii de antrenamente fără certificat– eliberat de către Agenţia Naţională Anti-Doping, este pedepsită cu o amendă ce poate ajunge până la 15000 de lei. În plus, activitatea sălii poate fi suspendată până la 6 luni.
• Producerea şi procesarea steroizilor anabolici ori a substanţelor chimice ce sporesc producerea naturală de testosteron sau de hormoni de creştere, efectuate fără drept, vor fi pedepsite cu închisoarea (1-3 ani).

        Pedeapsa alternativă e amenda, de la 15000 la 30000 de lei.  Nici tentativa nu rămâne nepedepsită!

Noi nume pe „lista neagră”

Pentru a evita folosirea unor substanţe aflate pe lista interdicţiilor, sportivii recurg, cu ajutorul unor medici cumpăraţi, la alţi compuşi capabili a oferi efecte similare. De aceea putem prevedea că, în anii ce vor urma, Legea 104/2008, împreună cu Anexa sa, vor suferi noi completări.

Prin recenta H.G. 1254/2012  au fost introduse noi denumiri de substanţe, cum ar fi, de pildă, 7-ceto-DHEA, compus inserat la secţiunea “Agenţi anabolici”.

Hormonul DHEA este, în mod natural, secretat de către glandele suprarenale şi premerge producerea testosteronului. Efectele DHEA asupra creşterii musculare nu sunt pe deplin elucidate. În schimb, introducerea masivă în corp a variantelor sale de sinteză determină efecte nefericite.

Urmări nefaste pentru cei dopaţi

Practic, nu există funcţie a organismului care să nu fie influenţată pe cale endocrină iar echilibrul endocrin este fragil. În cantităţi mari, steroizii anabolizanţi produc radicale schimbări fizice şi mentale.

Psihic, ei determină creşterea agresivităţii şi o înclinaţie spre comportamente teribiliste, iresponsabile, care, la rândul lor, conduc la implicarea în altercaţii sau accidente.

Somatic, folosirea hormonilor sintetici destinaţi creşterii performanţelor sportive provoacă: aritmii, hipertensiune, ateroscleroză, risc de leziuni osteo-musculare, pilozitate excesivă, acnee, seboree, rărirea podoabei capilare (la ambele sexe), infertilitate, impotenţă, micşorarea testiculelor, modificarea dimensiunilor sânilor (mărire- la bărbaţi, micşorare- la femei), încetarea creşterii în înălţime (la adolescenţi), dereglări menstruale, chisturi ovariene, îmbolnăvirea ficatului, dezvoltări tumorale, depresie, dependenţă etc.

Cât priveşte vătămarea cardiacă, aceasta poate fi atât de severă încât să producă un deces subit. Statisticile arată clar: indivizii care folosesc de mult timp steroizi anabolizanţi au sporite şanse să-şi încheie devreme socotelile cu viaţa.

Mai mare nu înseamnă mai sănătos. Şi nici mai longeviv!