Anual, din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională a universităţilor se constituie un fond distinct pentru finanţarea situaţiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior de stat, pe scurt FSS.
Tag: universitate
Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92 /2020.
Președintele României, a semnat următoarele decrete, potrivit unui comunicat:
– Decret pentru promulgarea Legii privind desființarea Universității Financiar-Bancare din municipiul București ;
– Decret pentru promulgarea Legii privind desființarea Universității „George Barițiu” din Brașov ;
– Decret pentru promulgarea Legii privind desființarea Universității „Mihai Eminescu” din municipiul Timișoara, județul Timiș;
Universităţile vor primi de acum înainte fonduri pentru burse pentru întreg anul universitar. Asta, după ce Camera Deputaţilor a adoptat amendamentul propus de reprezentanţii studenţilor.
Legea va merge la promulgare, iar ordinul ministerului Educaţiei privind criteriile generale de acordare a burselor va fi modificat şi el.
Din acel moment, studenţii care iau bursă de merit sau bursă socială, vor putea primi bani şi în perioada vacanţelor.
Universităţile primesc pentru fiecare student pe care îl au înscris la buget 201 lei pe lună.
Banii care se strâng sunt împărţiţi apoi celor cu rezultate excepţionale sau celor care fac dovada că nu au posibilităţie materiale.
Cererea preşedintelui de reexaminare a legii care prevede că universităţile decid acordarea şi retragerea titlului de doctor a fost respinsa de Senat. Prin urmare, titlurile de doctor în caz de plagiat vor putea fi retrase doar la decizia universităților care le-au emis.
“Reanalizând legea în raport cu obiecţiile prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea legii în forma adoptată iniţial şi respingerea cererii de reexaminare”, se menţionează în raportul Comisiei de Educație din Senat.
Legea urmeză a fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, care, potrivit Constituției, nu o mai poate respinge.
Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, sistemul universitar românesc va fi informatizat complet.
Astfel, toate informaţiile cu privire la parcursul educaţional al studenţilor şi absolvenţilor de facultate vor fi cuprinse într-un registru online integrat ce va permite Guvernului să aibă o imagine de ansamblu asupra învăţământului superior.
În acest sens se vor elabora câteva platforme online care vor include date privind sistemul universitar din România.
Aşadar, proiectul de act normativ prevede elaborarea Registrului Matricol Unic al Universităţilor din România care va cuprinde evidenţa studenţilor din registrele matricole ale universităţilor de stat, particulare acreditate şi autorizate să funcţioneze provizoriu şi Registrului Educaţional Integrat care va cuprinde informaţii detaliate despre parcursul educaţional şi profesional al studenţilor şi absolvenţilor de facultate.
Accesul în cele două platforme se face prin autorizare şi autentificare, în baza unui cont protejat.
Președintele Klaus Iohannis retrimite în Parlament legea privind doctoratele, pentru că își dorește să se pună capăt fenomenului de plagiat.
Într-o conferinţă de presă, şeful statului a precizat că legea care aprobă OUG nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei nr. 1/2011 “nu stabileşte acel cadru legal care să stimuleze cu adevărat performanţa şi care să încurajeze excelenţa în şcolile doctorale”.
“Legea nu este de natură să garanteze respectarea normelor de integritate şi nici nu clarifică regimul juridic cu privire la prevenirea şi sancţionarea eventualelor abateri de la aceste norme de integritate. În primul rând vorbim aici, evident, de plagiat”, a explicat Iohannis.
Pe 9 mai 2016, Senatul a adoptat, cu 87 de voturi “pentru” şi două “împotrivă”, proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind plagiatul, care a fost modificat în comisia de învăţământ.
Ordonanţa de urgenţă privind doctoratele a fost modificată substanţial de parlamentari, astfel încât universităţile vor fi cele care vor decide acordarea şi retragerea tilului de doctor. De asemenea, persoanele care au obținut doctorate vor putea oricând să renunțe la acest titlu, fără a fi trase la răspundere.
După terminarea liceului, marea piatră de încercare o reprezintă bacalaureatul. Mulți veniți, puțini aleși, dar, cei care reușesc să promoveze examenul maturității au calea deschisă pentru a deveni studenți și a-și desăvârși studiile.
Pentru mulți poate părea un efort extrem de mare să învețe pentru admiterea la facultate, în contextul în care bacalaureatul nu este un examen floare la ureche. Toți cei care au continuat să acumuleze cunoștințe în anii de facultate au înțeles că „tăria minții vine prin exercițiu și nu prin repaos” (Alexander Pope), pentru că este dovedit că „puține minți se uzează, cele mai multe ruginesc.” (Christian Nextell Bovee)
Guvernul a aprobat o Ordonanţă care schimbă un segment din cadrul instituţional şi legislativ privind controlul calităţii tezelor de doctorat şi a aspectelor ce ţin de etica cercetării ştiinţifice.
În acest sens, a fost modificată Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.
Prin Ordonanţa adoptată, se abrogă art. 42 alin. (3) din Legea 206/2004, care stipula statutul de excepţie al demnitarilor şi ale categorii de persoane, ale căror abateri de la etica academică nu puteau fi analizate şi sancţionate de comisiile de etică de la nivelul universităţilor, fiind anterior rezervate doar analizei de către Consiliul Naţional de Etică. Textul articolului abrogat este: “(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică“.
În cadrul unei întâlniri cu presa la Alba Iulia, rectorii celor mai mari universităţi româneşti au anunţat că vor 6% din PIB pentru educaţie, autonomie universitară stabilită prin lege, clasificarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior şi finanţare în funcţie de aceste categorii.
Rectorul unei universităţi a declarat că membrii Consorţiului “Universitaria” au dezbătut problemele învăţământului românesc şi au elaborat împreună o rezoluţie cu mai multe solicitări.
Membri ai consorţiului au decis că este nevoie de dezvoltarea unor programe de licenţă cu dublă specializare şi revizuirea listei programelor de licenţă pentru reducerea numărului de specializări, dar şi de internaţionalizarea curriculei şi introducerea de noi programe de studiu cu predare în limba engleză şi adaptarea legislaţiei pentru a se putea realiza programe comune, modificarea şi simplificarea procedurilor privind angajarea, asocierea şi invitarea personalului didactic şi monitorizarea angajabilităţii pe perioadă determinată a personalului didactic şi de cercetare.
De asemenea, rectorii doresc ca limitele autonomiei universitare să fie stabilite numai prin lege şi să se stabilească criterii care să ţină cont de “instituţiile de interes naţional/grădinile botanice, parcurile dendrologice şi alte tipuri de instituţii de acest gen aflate în administrarea universităţilor”.