Hotărârea nr. 526/2023 aprobă programul “Gala Cercetării Româneşti”, pentru premierea unor realizări deosebite în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.
Se aprobă acordarea a 11 premii pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţei şi tehnologiei iar suma totală alocată anual premiilor este în valoare de 3.300.000 lei.
Comisia Europeană a lansat cea de a doua cerere de propuneri „Women TechEU”, care urmează unui prim proiect-pilot de succes din 2021.
Despre aparatele vechi se spune, uneori, că au fost concepute sau construite astfel încât să „te țină o viață”. Se mai zice, deseori, că echipamentele electronice și electrocasnice noi n-ar mai fi la fel de robuste, de rezistente la solicitări, precum cele fabricate odinioară. Sau că, într-un pur spirit consumerist, noile echipamente electrice sau electronice ar fi fabricate în așa fel încât… să fie repede înlocuite, să se defecteze degrabă, pentru ca industria de profil să funcționeze la foc continuu. Se mai discută, în termeni acuzatori, despre o „uzură morală planificată”.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat lista dotărilor independente şi a investiţiilor pe 2019, printre acestea numărându-se lucrări de refacere a teraselor, de retehnologizare a ascensoarelor, dar şi achiziţionarea de copiatoare multifuncţionale, instalaţii de climatizare, porţi detectoare de metale.
Potrivit memorandumului intern privind dotările independente şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor aferente aprobat de conducerea Camerei Deputaţilor, în bugetul pe anul 2019 au fost aprobate sumele de 33.114.000 lei pentru dotări independente, precum şi 5.019.000 lei pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii.
Companiile vor cheltui în acest an 2,9 miliarde de dolari pentru a integra tehnologia blockchain în afacerile lor, în creştere cu 88,7%, față de 1,5 miliarde de dolari cheltuite pe această tehnologie în 2018, potrivit unui raport al companiei americane de cercetări de piaţă International Data Corporation (IDC).
IDC și-a actualizat recent “Ghidul global de cheltuieli pe segmentul blockchain”. Potrivit unui reprezentant al IDC, tehnologia a trecut de faza de proiectare în cea de utilizare efectivă, iar această schimbare va impulsiona o mulțime de cheltuieli în următoarele zece luni.
Platforma digitală prin care pot fi achitate online taxele şi impozitele locale şi centrale pentru persoane fizice, Ghiseul.ro, a fost interconectată cu Acces Point eDelivery, sistemul care permite instituţiilor publice naţionale şi europene să facă schimb de informaţii, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).
Practic, după realizarea unui protocol de colaborare între autorităţile române şi franceze, de exemplu, un cetăţean român ar putea vedea în Ghiseul.ro taxele pe care le are de plătit pentru proprietăţi deţinute în Franţa, amenzi de circulaţie sau alte datorii publice, inclusiv metodele de plată sau chiar plata direct online.
Comisia Europeană a informat companiile din sectorul tehnologiei că opţiunea sa preferată pentru reforma taxării afacerilor online ar fi o nouă metodă de impozitare a profiturilor, nu a veniturilor, propunere salutată de industria de profil.
Un prim proiect al propunerii, arată că o soluţie structurală ar implica taxarea profiturilor obţinute din activităţi digitale în ţările unde sunt obţinute. În prezent, aceste profituri sunt impozitate în ţările unde sunt înregistrate sediile centrale ale companiilor respective.
Comisia Europeană dorește să impoziteze marile companii din domeniul tehnologiei digitale în funcție de locul în care sunt utilizatorii.
Proiectul are obiectivul creșterii gradului de impozitare acuzate de țări ale Uniunii Europene că achită impozite prea mici prin redirecționarea profiturilor spre state care au sisteme fiscale avantajoase.
Taxele vor fi colectate în țările în care se află utilizatorii serviciilor oferite, nu în cele în care sunt sediile companiilor digitale.
Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Documentul va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
Acordul de la Paris a fost semnat, din partea României, la 22 aprilie 2016, la New York, de către ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer.
Actul normativ este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligații juridice tuturor Părților pentru realizarea obiectivului global pe termen lung – de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială, în funcție de capacitățile și responsabilitățile de care dispun statele. Totodată Părțile vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius.
Conform unui proiect comunitar de reformă a prevederilor care guvernează domeniul telecomunicaţiilor, Uniunea Europeană urmează să propună ca licenţele de telecomunicaţii să fie acordate pentru o perioadă de minim 25 de ani.
CE încearcă de mai mulţi ani să coordoneze modul în care guvernele naţionale alocă blocuri de frecvenţe către operatorii de telefonie mobilă, în încercarea de a crea o piaţă unică de telecomunicaţii la nivel european. Totuşi, autorităţile naţionale sunt reticente la ideea de a renunţa la controlul asupra licitaţiilor pentru acordarea de licenţe, pe care le consideră o resursă naţională.
Conform proiectului, licenţele vor fi acordate pe o perioadă de cel puţin 25 de ani iar UE va avea puterea de a adopta linii directoare obligatorii cu privire la unele condiţii din procesul de atribuire a licenţelor precum termenul limită pentru alocarea de spectru şi împărţirea spectrului.
Comisia Europeană a făcut o prioritate din dezvoltarea rapidă tehnologiei 5G în Europa şi evaluează că această tehnologie va aduce beneficii de 146,5 miliarde de euro pe an.