Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei unei hotărâri prealabile privind unele dispoziții din Codul penal.
Se au în vedere dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
1. Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului “tempus regit actum”.
2. Dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018 – 30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă.
În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. Iar fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele.
Codul de procedură penală prevede continuarea procesului penal la cererea suspectului sau a inculpatului în unele cazuri strict prevăzute de lege.
Potrivit Codului de procedură penală constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
În procesul penal poate fi subiect şi partea responsabilă civilmente. Aceasta este persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal.
Pentru a ști să te aperi în fața unor situații delicate, este bine să îți cunoști drepturile, pentru că astfel eviți să fi supus unor abuzuri. Cunoașterea drepturilor pe care le ai este imperios necesară, altminteri riști să devii o simplă marionetă în mâna celor care încearcă să împartă dreptatea.
Sunt situații în care cei care sunt vinovați de săvârșirea unor infracțiuni să fie judecați în lipsă și condamnați. Problema care a apărut în practica instanțelor de judecată a fost momentul de la care se reia judecarea procesului penal, opiniile instanțelor fiind diferite. Acest fapt a generat sesizarea ÎCCJ pentru a lămuri problema și a împiedica existența unei practici neunitare.