Comisia Europeană propune noi norme pentru a consolida utilizarea datelor privind informațiile prealabile referitoare la pasageri (API – Advance Passenger Information).
Tag: Pasageri
Ordinul nr. 1943/2021 prevede aprobarea schemei de ajutor de stat pentru acordarea unui sprijin financiar operatorilor economici care administrează aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic de pasageri mai mare de 200.000 de pasageri şi mai mic de 3 milioane pasageri, pentru depăşirea dificultăţilor financiare cu care se confruntă, cauzate de criza generată de pandemia de COVID – 19.
În eforturile noastre de atenuare a impactului economic al pandemiei COVID-19, Comisia a publicat un set de linii directoare pentru a se asigura că drepturile pasagerilor UE sunt aplicate într-un mod coerent în toată UE.
Un binecunoscut proverb autohton spune că „paza bună trece primejdia rea”. Acum, în era globalizării, când legăturile dintre diferitele regiuni ale lumii se realizează din ce în ce mai lesne iar oamenii călătoresc mai mult ca niciodată, persoanele implicate în activități infracționale de mare periculozitate au identificat și deja exploatează din plin noile „oportunități” ce li se ivesc în cale, la tot pasul.
La 17 septembrie 2015 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene adoptă o hotârâre în cauza C-257/14, Corina van der Lans impotriva Koninglijke Luchtvaart Maatschappij NV, act ce prevede că în cazul unei probleme tehnice, operatorii de transport aerian nu vor mai putea justifica un eventual refuz de a-i despagubi pe pasagerii care au suferit neplăceri grave invocând existenţa unei împrejurări excepţionale.
Potrivit jurisprudenţei CJUE, în sfera “împrejurărilor excepţionale” intră, spre exemplu, viciile ascunse de fabricaţie care aduc atingere siguranţei zborurilor sau prejudiciile produse de acte de sabotaj sau de terorism, aşadar, evenimente care nu sunt inerente exercitării normale a activităţilor operatorului de transport aerian şi care sunt dincolo de controlul efectiv al transportatorului în cauză.
În cauza Corina van der Lans impotriva Koninglijke Luchtvaart Maatschappij NV, doamna van der Lans dispunea de o rezervare de bilet de avion la un zbor operat de KLM de la Quito la Amsterdam, deoarece avionul a ajuns la Amsterdam cu o întârziere de 29 de ore, doamna van der Lans a solicitat o indemnizaţie de 600 euro, pe care KLM refuză s-o acorde, pe motiv că întârzierea aeronavei a fost cauzată de împrejurări excepţionale, şi anume o combinaţie de defecţiuni: două componente erau defecte, şi anume pompa de carburant şi unitatea hidromecanică.
Sistemul de monitorizare a pasagerilor, care va costa statul român 15 milioane de euro, va stoca într-o bază de informații a Poliţiei datele personale ale turiştilor care vin şi pleacă din România. Cu ajutorul acestui sistem agenţii români vor afla dacă la bordul aeronavelor sunt îmbarcaţi suspecţi de terorism şi vor avea timp să combată eventuale atacuri în capitalele europene.
Denumirea oficială a structurii care va supraveghea securitatea zborurilor dinspre şi spre România este Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii, și are ca scop recunoașterea persoanelor suspectate de terorism. Companiile aeriene vor oferi datele de îmbarcare ale pasagerilor care ulterior vor fi prelucrate de ofiţeri.
„Consimţământul persoanei vizate nu este cerut când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate”, se arată în articolul cinci al legii 677/2001.
Sistemul de monitorizare a pasagerilor funcţionează deja în Anglia, Franţa şi Danemarca.
Noutăţi legislative: Pasagerii care zboară deasupra spaţiului Uniunii Europene vor putea să utilizeze internetul şi să îşi verifice e-mailurile de pe telefoanele mobile, conform noilor reguli adoptate de legiuitori. Noul regulament deschide calea convorbirilor făcute de pe telefoanele mobile în timpul zborului.
Comisia Europeana a dat undă verde serviciilor 3G şi 4G pentru a fi folosite în aeronavele care efectuează zboruri pe teritoriul UE, la o altitudine de peste 3.000 de metri.
Mişcarea vine la o zi după ce Agenţia Europeana de Siguranţă a Aviaţiei şi-a anunţat intenţia de a publica norme care ar putea permite pasagerilor să folosească dispozitive personale precum laptop-urile, cu condiţia ca acestea să fie în „modul avion“.
Însă, majoritatea analiştilor afirmă că este foarte puţin probabil ca transportatorii aerieni şi companiile de telecomunicaţii să îşi dorească imediat să achite pentru noua tehnologie.
Propunerea Comisiei Europene va funcţiona pe baza aşa-numitei tehnologii a comunicaţiilor mobile la bordul aeronavei (MCA). Semnalul este recepţionat de către o antenă instalată la bordul aeronavei şi trimis la reţeaua terestră printr-o conexiune prin satelit.
MCA este o industrie în plină dezvoltare, cu traficul de date în creştere cu peste 300% între 2011 şi 2012, conform Comisiei Europene. Dar costul potenţial al instalării noii tehnologii va fi o investiţie neatractivă pentru multe companii aeriene şi operatori de telefonie mobilă care pot oferi aceste servicii, conform analistului telecom Andrew Hogley de la Espirito Santo.
În 2008, Comisia Europeană a permis folosirea serviciilor 2G la bordul avioanelor. Se evaluează că circa 200 de aeronave cu destinaţii pe teritoriul UE sunt echipate corespunzător pentru a se conforma normelor din anul 2008.
Proiectul de lege aprobat de Guvern vine cu o noutate în legislaţia României şi anume aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002, a fost aprobat de Guvern.
Astfel potrivit proiectului de act normativ, România va beneficia de o serie de drepturi şi obligaţii în materie, şi anume:
– autorităţile române vor putea să stabilească condiţiile de emitere şi de valabilitate a certificatului de asigurare, precum şi să accepte certificatele emise sau vizate de către alte state părţi la convenţie, să interzică navelor sub pavilion român să opereze dacă nu au certificatul de asigurare valabil;
– asigurarea obligatorie de către statul român a fiecărei nave care transportă mai mult de 12 pasageri, care intră/iese din porturile româneşti, că are certificatul de asigurare valabil şi de faptul că răspunderea transportatorului nu depăşeşte limitele prevăzute de convenţie.
Curtea de Justiţie a UE de la Luxemburg a stabilit că pasagerii unui zbor cu legătură directă trebuie să fie despăgubiţi în cazul în care zborul lor ajunge la destinaţia finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore, compensaţie ce nu este condiţionată de existenţa unei întârzieri la plecare.
Regulamentul în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor le acordă, în principiu, acestora asistenţă în timpul întârzierii zborului lor. Pe de altă parte, în Hotărârea Sturgeon Curtea de Justiţie a apreciat că pasagerii al căror zbor a fost întârziat pot de asemenea să fie despăgubiţi, chiar dacă acest drept nu este acordat expres de regulament decât în cazul în care zborurile sunt anulate, iar pasagerii ajung la destinaţia finală după trei ore sau mai mult faţă de sosirea prevăzută. O astfel de compensaţie forfetară, într-un cuantum cuprins între 250 de euro şi 600 de euro în funcţie de distanţa de zbor, este determinată de ultima destinaţie unde pasagerul urmează să sosească după ora prevăzută.
Curtea face trimitere la jurisprudenţa sa potrivit căreia pasagerii zborurilor întârziate care sunt afectaţi de o întârziere prelungită – şi anume cu o durată egală sau mai mare de trei ore – dispun de un drept la compensaţie, la fel ca pasagerii al căror zbor iniţial a fost anulat şi cărora operatorul de transport aerian nu este în măsură să le propună o redirecţionare în condiţiile prevăzute de regulament, dat fiind că sunt afectaţi de o pierdere de timp ireversibilă şi, prin priveşte zborurile întârziate, această neplăcere se materializează la sosirea la destinaţia finală, întârzierea trebuie să se aprecieze în raport cu ora de sosire prevăzută la această destinaţie, şi anume destinaţia ultimului zbor.