Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică Proiectul de Lege privind organizarea judiciară.
Intervenţia legislativă cuprinsă în prezentul proiect se axează pe următoarele dimensiuni principale:
Tag: organizare judiciara
În Monitorul Oficial nr. 608/2020 a fost publicată Legea nr. 120/2020 pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Activitatea de judecată se suspendă pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgenţă, în condiţiile art. 93 din Constituţia României.
Președintele României, a semnat următoarele decrete, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale:
– Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012;
– Decret pentru promulgarea Legii privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale;
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a epuizat toate căile de contestare ale legii privind organizarea judiciară şi este obligat să o promulge.
Niciun politician nu poate şi nu trebuie să tranzacţioneze în propriul lui folos renunţarea la principiile pe care s-a construit România democratică după 1989.
El a atras atenţia parlamentarilor că loialitatea acestora trebuie să fie faţă de români, care îşi doresc să rămână în UE şi ca România să fie respectată în lume.
În ultima perioadă mai multe modificări au fost propuse legilor justiţiei, vizată a fost şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, propunerile au stârnit un val de critici fiind sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că Parlamentul a ignorat argumentele invocate de Preşedinte, procedând la respingerea cererii de reexaminare fără dezbatere, ceea ce constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative, ceea ce presupune dezbaterea tuturor punctelor înscrise în cererea de reexaminare şi, ulterior, adoptarea uneia dintre soluţiile descrise în art. 137 alin. (3) din regulament. Aceeaşi procedură de dezbatere este aplicabilă şi în Senatul României, conform art. 150 din Regulamentul Senatului.
Comisia de la Veneţia a recomandat României să reconsidere sistemul de numire şi demitere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor respective din Constituţie, în vederea creării de condiţii pentru un proces de numire şi demitere neutru şi obiectiv prin menţinerea rolului instituţiilor, cum ar fi preşedintele şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului justiţiei.
Recomandarea face parte din opinia preliminară, publicată vineri, a Comisiei de la Veneţia (organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional) cu privire la proiectele de amendamente la trei proiecte de modificare a legilor justiţiei din România.
Curtea Constituțională a României a stabilit că va discuta pe 25 septembrie sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind legea de modificare a Codului de procedură penală, potrivit informaților de pe site-ul instituției. Pe 18 iulie, CCR urmează să discute sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind aceeași lege.
Șeful statului i-a transmis o scrisoare președintelui Curții Constituționale în care solicită CCR ca termenul de dezbatere a sesizării privind legea de modificare a Codului de procedură penală și cea privind organizarea judiciară să fie stabilit după ce Comisia de la Veneția va prezenta o opinie.
Plenul Curții Constituționale a luat în discuție obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de un număr de 97 de deputați, aparținând grupurilor parlamentare al Uniunii Salvați România și al Partidului Național Liberal, precum și deputați neafiliați, potrivit unui comunicat.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate.
Curtea Constituţională a României discută în 18 iulie sesizarea Instanţei supreme în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală, au precizat oficiali ai CCR.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze CCR în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Aspecte legate de propunerile de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară au fost subiectele discutate de conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu delegaţia Comisiei de la Veneţia.
La sediul Înaltei Curţi, a avut loc marţi întâlnirea conducerii Instanţei supreme cu membrii delegaţiei Comisiei de la Veneţia.