Categories
Articole Magistraţi Profesii juridice

Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor. Noutăţi

Numirea judecătorilor în funcţii de conducere la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În Monitorul Oficial nr. 179/2020 a fost publicată Hotărârea nr. 188/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi revocarea din aceste funcţii.

Categories
Articole Drept penal

ICCJ. Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac!

În practica judiciară s-a susţinut că nu există un punct de vedere unitar privind participarea judecătorului care a soluţionat o cauză la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac iar în acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin recursul în interesul legii promovat s-a susţinut că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea dispoziţiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală, privind participarea judecătorului care a soluţionat o cauză la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie), în etapa admisibilităţii în principiu.

Practica judiciară

Într-o primă opinie s-a apreciat că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie).

Într-o altă opinie s-a statuat în sensul că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie).

Potrivit ştirilor juridice, în argumentarea celei de-a doua opinii, respectiv a incompatibilităţii judecătorului care a participat la soluţionarea unei cauze de a participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie), s-a reţinut că judecătorul care a luat parte la judecarea unei cauze şi a pronunţat decizia ce face obiectul unei căi extraordinare de atac nu poate lua parte la soluţionarea admiterii în principiu a cauzei, întrucât judecătorul învestit cu soluţionarea unei astfel de căi extraordinare de atac se află în situaţia de a-şi evalua propria hotărâre, chiar şi sub aspectul admisibilităţii în principiu, în art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală nefăcându-se vreo distincţie cu privire la căile de atac, acestea putând fi căi de atac ordinare sau extraordinare.

RIL admis

Prin Decizia nr. 32/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 148/2020, a admis sesizarea şi s-a stabilit că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie).

Categories
Acţiunea civilă Drept civil Ştiri

ICCJ: motivarea hotărârii de către judecători!

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că motivarea hotărârii de către judecători este o garanție procesuală esențială. În speță, față de argumentele invocate prin cererea de recurs că nu reprezintă o motivare corespunzătoare trimiterea pe care o face instanţa la „dispoziţiile legale aplicabile speţei”, rezumându-se la a analiza motivele de apel raportat strict la considerentele instanţei de fond, fără a analiza probele noi depuse de reclamantă (înscrisurile) şi respingând proba cu expertiza tehnică (nu este utilă), Înalta Curte a considerat că recurenta a ignorat un principiu esențial de drept: cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească (actori incumbit probatio).

Categories
Acţiunea civilă Drept civil Ştiri

ICCJ. Depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin sintagma „depășirea atribuțiilor puterii judecătorești”, ca motiv de recurs, se înțelege incursiunea autorității judecătorești în sfera autorității executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constituție și legile organice, instanța judecătorească săvârșind acte care intră în atribuțiile altor organe.

Categories
Drept civil Ştiri

ICCJ. Rolul activ al judecătorului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în calea de atac a recursului nu se poate invoca omisiunea instanţelor de fond şi de apel de a ordona din oficiu probe pe care părțile nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii. O astfel de critică este interzisă de art. 254 alin. 6 C. proc. civ. şi de principiul potrivit căruia cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească (art. 249 C. proc. civ.).

Categories
Achiziţii publice Articole

Un articol din Legea achiziţiilor publice a fost declarat neconstituţional!

Legea achiziţiilor publice a făcut obiectul mai multor critici de-a lungul timpului şi iată că în cele din urmă unele dispoziţii au fost contestate la Curtea Constituţională pe motiv de neconstituţionalitate.

Obiectul sesizării

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 164 şi ale art. 167 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016.

Categories
Articole Magistraţi Organizare judiciară

Incompatibilitatea judecătorilor în procesul civil

Unul dintre principiile esențiale ale procesului, în general, este imparțialitatea judecătorilor în judecarea cauzelor ce le revin spre soluționare. Bineînțeles, principiul este reiterat, în mod particular, și în cazul proceselor civile, unde cerințele de obiectivitate pe care un judecător trebuie să le îndeplinească sunt extrem de importante.

Pentru informarea părților cu privire la dreptul de a contesta imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului care soluționează cauza dedusă judecății, dar și pentru responsabilizarea judecătorilor în sensul abandonării acelor cauze în care ar putea deveni subiectivi, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 485/2010, prevede situațiile de incompatibilitate a judecătorului și reglementează proceduri de soluționare a acestor situații.

Categories
Acţiunea civilă Articole Avocaţi Drept civil Grefieri, arhivari, registratori Magistraţi Profesii juridice

Codul de procedură civilă a fost modificat și completat…din nou. Care sunt noutățile?

Întrucât ne aflăm într-un moment cât se poate de potrivit pentru întocmirea bilanțurilor de tot soiul, să observăm că 2018 a fost un an destul de „productiv” în domeniul legislativ. Și Codul de procedură civilă a trecut, în acest an, prin câteva modificări și completări, dintre care unele dintre cele mai însemnate s-au petrecut de curând, în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

ICCJ. Marja de apreciere a CSM în cazul transferurilor de la o instanță la alta

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul transferului de la judecătorie la tribunal, că vechimea în magistratură şi activitatea desfăşurată nu sunt suficiente pentru admiterea unei astfel de cereri, deoarece transferul la o altă instanţă trebuie să corespundă şi nevoilor sistemului judiciar, aspect de oportunitate ce intră în marja de apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii. Așadar, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a funcţiona ca judecător la instanţa unde se solicită transferul este premisa de la care se porneşte în aprecierea cererii de către organul administrativ, dar nu este suficient pentru a transforma vocaţia pe care o are judecătorul într-un drept ce poate fi valorificat în orice condiţii.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

ICCJ. Considerentele hotărârii, reproducere a întâmpinării pârâtului!

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în vederea exercitării controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară, că motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să se realizeze  într-o manieră clară şi coerentă, ca o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător. În speță, deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie asupra obiectului cererii de chemare în judecată, motivele expuse în cuprinsul sentinţei recurate nu permit urmărirea silogismului logic prin care instanţa a ajuns la această soluţie şi nu dovedesc că judecătorul fondului a analizat, în mod efectiv, argumentele expuse de reclamant. Astfel, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor invocate de părţi, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, care, în fapt, reprezintă o reproducere a apărărilor formulate de pârât prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond, impunându-se soluția casării hotărârii și trimiterii cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe.