Tag-Archive for » judecător «

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis să transmită Comisiei Europene o scrisoare în care să ceară clarificări referitoare la solicitările de informaţii cu privire la anumite cazuri de corupţie adresate de organismul european autorităţilor române.

„Prin hotărârea nr. 237 pronunţată azi, (…) Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului, convinsă fiind de rolul Comisiei Europene în evaluarea progreselor României în domeniul justiţiei, ţinând cont de ampla dezbatere determinată de apariţia în spaţiul public a documentului datat 10 octombrie 2012, trimis Ministerului Justiţiei de către Comisie, a apreciat ca utilă transmiterea unei scrisori acestui organism european, în vederea lămuririi exacte a sensului solicitărilor cuprinse în paragrafele 18 şi 20, aceste informaţii fiind menite să înlăture orice speculaţii în această privinţă”, se precizează într-un comunicat.

Codul care a generat cele mai multe excepții de neconstituționalitate admise este Codul de procedură penală. Inadvertențele existente între textele de lege arată faptul că la elaborarea unor astfel de legi trebuie să cumpănești bine înainte de a crea un astfel de instrument juridic. Scăpările legislative nu fac decât să îngreuneze activitatea instanțelor și să ducă la soluții contradictorii care pot face obiectul unor acțiuni la CEDO. Și uite așa iar ajungem să fim buni de plată, pentru că CEDO nu trece cu vederea astfel de nereguli. Mai mult …

Forumul Judecătorilor din România îi solicită preşedintelui să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa legilor justiţiei. Magistraţii spun că dezbaterea parlamentară pe tema acestor legi a ignorat punctul de vedere al magistraturii și avizele negative ale CSM.

Forumul judecătorilor aminteşte şi de criticile aduse legilor justiţiei de 10 ambasade occidentale în România, de Departamentul american de Stat şi de protestele societăţii civile. Mai mult …

Atunci când practica instanțelor de judecată este neunitară se impune cu necesitate sesizarea ÎCCJ pentru a stabili modul de interpretare și aplicare a unui text de lege în scopul evitării pronunțării unor hotărâri contradictorii.

ÎCCJ a fost chemată să stabilească dacă judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul penitenciarului a cărui administrație a dispus măsuri care ar fi îngrădit exercitarea drepturilor persoanei condamnate este sau nu competent să soluționeze pe fond plângerea formulată, chiar dacă ulterior aceasta a fost transferată definitiv sau temporar. Mai mult …

Procedura camerei preliminare este o instituţie relativ recentă care a fost introdusă de prevederile noilor coduri penale.

Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Încă de la început această instituţie a adus neclarităţi iar Curtea Constituţională s-a pronunţat în nenumărate rânduri asupra unor excepţii de neconstituţionalitate în ceea ce o priveşte. Mai mult …

Statutul procurorilor și judecătorilor a stabilit care sunt condițiile cu privire la delegarea, detașarea și transferul acestora. Legea prevede că atunci când o judecătorie sau un tribunal nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor judecători, a existenței unor posturi vacante, președintele curții de apel, la propunerea președintelui instanței în cauză din circumscripția acelei curți de apel, poate delega judecători de la alte instanțe din acea circumscripție, cu acordul scris al acestora.

Delegarea la instanțe din circumscripția altei curți de apel are loc cu acordul scris al judecătorilor, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea președintelui curții de apel în circumscripția căreia se cere delegarea și cu avizul președintelui curții de apel unde aceștia funcționează. Regula este că delegarea judecătorilor are loc pentru cel mult 90 de zile într-un an și poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile. Mai mult …

În ceea ce priveşte procedura din camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.

Art. 346 C. procedură penală prevede soluţiile pe care le poate pronunţa judecătorul de cameră preliminară. Potrivit alin. 4) al articolului menţionat se prevede că în toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii. Mai mult …

Codul de procedură penală prevede că, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară. Dacă s-au formulat cereri și excepții sau a ridicat din oficiu excepții, judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra acestora prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului. Aceste dispoziții s-au aplicat până la modificarea Codului de procedură penală prin lega 75/2016 care a intrat în vigoare din 29 aprilie 2016.

Anterior acestei modificări, legea prevedea că încheierea pronunțată în camera preliminară este comunicată în 3 zile, iar procurorul și inculpatul pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și excepțiilor și a probelor excluse, asupra cazului când s-a apreciat că instanța nu este competentă sau s-au constatat neregularități ale actului de sesizare. Mai mult …

justitie1(1)
Din nou, Codul de procedură penală a fost chemat la apel în fața CCR pentru a se judeca o nouă excepție de neconstituționalitate. De data aceasta excepția invocată s-a referit la faptul că cererea de recuzare a procurorului este soluționată de procurorul ierarhic superior, iar autorul excepției consideră că acest aspect încalcă accesul liber la justiție, prevederile constituționale privind poliția instanțelor, cele referitoare la rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii și cele privind deciziile Curții Constituționale. Mai mult …

justitie-shutterstock

În şedinţa din 22 noiembrie 2016, Plenul CSM a aprobat “Ghidul practic de etică profesională pentru judecători şi procurori”.

Ghidul este rezultatul proiectului “Consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale, Programul RO 24”, realizat de Consiliul Superior al Magistraturii din România, Ministerul Justiției din România și Administrația Instanțelor din Norvegia, prin mecanismul financiar norvegian “Norway Grants” și cu sprijinul Consiliului Europei (CoE).

Gigul explică reglementările conţinute în Codul deontologic al magistraţilor, aprobat în anul 2005, făcând trimiterile necesare la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Scopul principal al noului instrument soft-law este întărirea conduitei judiciare a magistraţilor români.