Legea nr. 164/2023 prevede aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune.
Tag: investitor
A fost modificat Ordinul nr. 2262/2022 prevede modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.679/2017 pentru aprobarea Metodologiei de contractare a evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră, de desemnare şi de lucru a auditorilor de siguranţă rutieră, a contractelor – cadru care se încheie de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. cu investitorii, antreprenorii/proiectanţii mandataţi, precum şi cu auditorii de siguranţă rutieră.
Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. este singura instituţie competentă să gestioneze efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră.
Cu privire la investiții, se spune, adesea, că prima regulă, ce trebuie respectată întotdeauna, este că banii investiți nu trebuie lăsați să se ducă… pe apa Sâmbetei. Adică suma investită să nu fie, iremediabil, pierdută. Mai există și o a doua lege a investițiilor înțelepte. Cum sună aceasta? E simplă și scurtă: „regula numărul unu nu trebuie pierdută din vedere în ruptul capului”!
În rest, s-au văzut destule averi uriașe răsărite peste noapte, din „semințele” unor sume modeste, însă plantate pe „teren” prielnic, dar și bogății formidabile spulberate nu atât de către crizele economice, cât de către lipsa de inspirație și de chibzuință a investitorului.
Şeful misiunii Fondului Monetar Internațional pentru România a declarat că România a realizat evoluții impresionante după criza financiară, în special în privința stabilității macroeconomice și a reducerii deficitului de cont curent și a deficitului bugetar.
Reza Baqir avertizează că aceste câștiguri riscă să fie anulate, pe fondul ultimelor evoluții. De asemenea, a mai precizat oficialul, România riscă să pună în pericol bunăvoința de care se bucură în prezent din partea investitorilor.
Totodată, oficialul FMI consideră că România trebuie să continue reformele structurale necesare pentru a îmbunătăți investițiile în sectorul public și privat și pentru a majora potențialul de creștere a economiei.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României este de părere că adoptarea legii dării în plată în forma actuală va afecta grav încrederea investitorilor în ceea ce priveşte respectarea de către România a unor principii fundamentale şi ar fi o lovitură grea pentru actuala guvernare.
“Pe termen lung, această slăbire a încrederii se poate concretiza în diminuarea volumului investiţiilor private în economie, cu deteriorarea indicatorilor de dezvoltare economică şi socială, fapt ce va afecta, în ultimă instanţă, calitatea nivelului de trai al cetăţenilor”, se precizează în comunicatul de presă al CDR.
Potrivit comunicatului, legea nu are la bază un studiu de impact, încalcă flagrant spiritul şi litera Directivei Europene 2014/17/UE şi contrazice irevocabilitatea garanţiilor guvernamentale, statul român fiind practic exonerat de propriile garanţii emise în cadrul programului “Prima Casă”.
De asemenea, legea încalcă principiul legat de renunţarea la aplicarea retroactivă a legii, în condiţiile în care în sfera civilă, actele normative adoptate de Parlament pot să reglementeze doar pentru viitor.
Comisia de buget a Senatului discută cererea de reexaminare a legii privind darea în plată a imobilelor ipotecate, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis Parlamentului la 18 decembrie.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului cererea de reexaminare asupra legii, invocând faptul că acest proiect este binevenit, însă forma adoptată de Legislativ, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei.
Potrivit cererii de reexaminare, principiul dării în plată este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor.
Însă, guvernatorul BNR Mugur Isărescu critică forma trimisă la promulgare de Parlament, afirmând la începutul lunii ianuarie, că senatorii şi deputaţii trebuie să aibă în vedere, la reexaminarea legii dării în plată, recomandările primite, inclusiv de la Banca Central Europeană, astfel încât legea să îi protejeze pe cei care au credite pentru locuinţe şi nu alte persoane.
Astfel, la solicitarea BNR, Banca Centrală Europeană a transmis o opinie privind legea dării în plată, în care a avertizat că aceasta compromite siguranţa juridică, poate naşte probleme privind disciplina la plată, dar poate afecta şi încrederea investitorilor străini şi stabilitatea sistemului bancar.
Decizia finală privind solicitarea de reexaminare aparţine Camerei Deputaţilor.
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat Regulamentul cu privire la administrarea fondurilor de investiţii alternative. Astfel, în această categorie sunt încadrate cele 5 SIF-uri şi Fondul Proprietatea. Noul regulament pune în aplicare prevederile Legii nr. 74/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 274/2015.
Regulamentul stabileşte normele pentru autorizarea, înregistrarea şi funcţionarea administratorilor fondurilor de investiţii alternative (AFIA) precum şi referitor la desemnarea şi atribuţiile depozitarului unui fond de investiţii alternative (FIA).
În urma procesului de consultare publică, principalele propuneri şi observaţii primite de ASF se referă la obligaţiile de raportare impuse actualelor societăţi de administrare a investiţiilor ce administrează în prezent fonduri închise de investiţii, condiţiile necesare pentru ca un AFIA înregistrat să poată administra FIA destinat investitorilor de retail, clarificarea unor criterii de eligibilitate ale directorilor/membrilor directoratului unui AFIA autorizat de ASF cu privire la experienţa în domeniul juridic.
Totodată, ASF a mai primit observaţii referitoare la introducerea posibilităţii de încadrare temporară în departamentul de administrare a riscului al AFIA şi a unor angajaţi ai administratorilor în scop de formare profesională.
Unii români cu dare de mână aleg să își construiască o casă la țară, departe de zgomotul orașului, unde să se poată refugia la sfârșit de săptămână sau să își petreacă vacanțele. În prezent, cei care își construiesc o casă în mediul rural cu regim de înălțime parter și un etaj au nevoie doar de autorizația de construcție, de planul casei și pot alege să fie ajutați de prieteni, rude sau vecini la ridicarea acesteia.
Practic, legiuitorul nu le impune nicio restricție cu privire la calitatea lucrării sau la obligativitatea de a angaja oameni calificați pentru a ridica o casă. Începând cu 31 august 2015 povestea de mai sus va fi doar o frumoasă amintire, pentru că legiuitorul a introdus anumite restricții și condiții ce trebuiesc îndeplinite de cei care ridică, modifică, consolidează sau repară o casă.
În data de 28 mai, preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind stimularea investitorilor individuali – business angels.
Potrivit actului legislativ, micii antreprenori pot beneficia mai uşor de acces la finanţare prin intermediul investitorilor individuali.
Legea acordă facilităţi fiscale persoanelor fizice care investesc între 3.000 de euro şi 200.000 de euro în microîntreprinderi şi întreprinderi mici.
Legea scuteşte investitorul business angel de impozit pe veniturile din dividendele de la firma în care a făcut investiţia, timp de 5 ani.
Un proiect de lege care are ca scop stimularea fiscală a investitorilor individuali în vederea realizării de investiţii în întreprinderi nou-înfiinţate din categoria societăţilor cu răspundere limitată (SRL) prin acordarea de facilităţi fiscale pentru investitorii «business angels», a fost aprobat de Guvern.
Ministrul delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu, a declarat că investitorii individuali ai societăţilor cu răspundere limitată (SRL) care vor să cesioneze părţile sociale pentru a înfiinţa noi întreprinderi vor beneficia de împrumuturi fără dobândă şi scutiri fiscale la dividende pentru trei ani.
Cu privire la realizarea finanţării, ministrul a explicat că “pe de-o parte, se cesionează părţile sociale printr-un SRL, după care se acordă acel împrumut fără dobândă, business angel-ul având scutiri pentru ceea ce înseamnă veniturile sub formă de dividende pe o perioadă de trei ani, dar nu mai mult decât echivalentul sumei pe care el a acordat-o drept împrumut, şi scutire de impozit pentru diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, rezultată din transferul dreptului de proprietate asupra părţilor sociale obţinute de cesionar“.