Tag-Archive for » ICCJ «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile în revendicare formulate de persoanele interesate după intrarea în vigoare a legii speciale de reparație în domeniul restituirii bunurilor dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, respectiv Legea nr. 10/2001, se vor soluționa în raport de această reglementare și de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, și nu în raport de art. 480 C. civ. de la 1864 sau Legea nr. 213/1998, care a reprezentat dreptul comun în materie.  Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, deși confiscarea specială s-a dispus de către instanță cu privire la infracțiunea de spălare de bani, infracțiune cu privire la care s-a pronunțat în mod definitiv achitarea, măsura confiscării speciale subzistă, întrucât prin hotărârea definitivă s-a pronunțat condamnarea pentru delapidare şi bancrută frauduloasă, infracţiuni de prejudiciu ce presupun instituirea măsurii de siguranţă a confiscării în vederea recuperării prejudiciului creat. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis apelurile formulate de inculpați sub aspectul încadrării juridice stabilite de instanța de fond în privința infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) Cod penal (1969) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, reținând în esență că deși aceasta se poate comite în mai multe variante normative, prevăzute alternativ în conținutul normei de incriminare, activitatea ulterioară de primire, inclusiv în tranşe diferite, a foloaselor pretinse sau promise, nu este lipsită de relevanţă penală, ci constituie, alături de activitatea ilicită ce o precede, o unitate naturală de infracţiune. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în privința stabilirii despăgubirilor în cazul exproprierilor, relevant este momentul emiterii hotărârii de expropriere, și nu cel al notarii în cartea funciară a intenției de expropriere sau cel al realizării raportului de expertiză. Practic, doar la momentul emiterii hotărârii operează de drept transferul dreptului de proprietate în favoarea expropriatorului (conform art. 9 alin. 4 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local). Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis apelurile formulate de inculpați sub aspectul încadrării juridice stabilite de instanța de fond în privința infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) Cod penal (1969) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, reținând în esență că deși aceasta se poate comite în mai multe variante normative, prevăzute alternativ în conținutul normei de incriminare, activitatea ulterioară de primire, inclusiv în tranşe diferite, a foloaselor pretinse sau promise, nu este lipsită de relevanţă penală, ci constituie, alături de activitatea ilicită ce o precede, o unitate naturală de infracţiune. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că solicitarea revizuentei, în cazul renunțării la revizuire, de exonerare de la plata cheltuielilor de judecată, solicitate de intimată și dovedite prin înscrisuri (factura fiscală și extrasul de bancă), nu poate fi primită. În speță, organizarea apărării intimatei s-a făcut prin angajarea unui birou avocațial și, conform art. 246 alin. 1, 2 și 3 C. proc. civ., date fiind aspectele asupra cărora sunt limitate dezbaterile în ipoteza intervenirii manifestării procesuale a renunțării la judecată, când instanța nu mai poate face acte de cercetare judecătorească asupra altor chestiuni legate de drepturile deduse judecății ori de calitățile părților implicate în litigiu, Înalta Curte va încuviința cererea intimatei privitoare la plata cheltuielilor de judecată. În ceea ce privește cuantumul, instanța supremă va face aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 3 C. proc. civ., în sensul reducerii (la suma de 1.000 lei), în raport de obiectul cauzei, de durata procedurii și de modalitatea finală în care a avut loc stingerea litigiului. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut: Audiat în calitate de martor în prezenta cauză, ** a arătat că a legat o relaţie de prietenie mai strânsă cu inculpatul C. din luna decembrie 2014, acesta plasa tinere pentru sex, tinere cu care i-a făcut şi lui cunoştinţă. Martorul a mai arătat că acesta a racolat tinere fie pe reţeaua de socializare Facebook, fie din cluburile unde mergea, iar uneori chiar şi de pe stradă după care le ademenea să-l însoţească peste tot. De asemenea, cunoaşte faptul că inculpatul C. organiza petreceri acasă în loc. Dumbrăviţa unde veneau prietenii lui şi fetele racolate, se consumau băuturi alcoolice, iar apoi se retrăgeau făcând sex între ei în grup, aspect pe care îl cunoaşte, întrucât a văzut şi filmări realizate în aceste momente, filmări care i-au fost arătate de inculpatul C. şi EE. Martorul ** a recunoscut faptul că inculpatul C. îi trimitea tinere pentru a întreţine relaţii sexuale printre care nominalizează pe AAA. şi OO., iar în schimbul fetelor pe care i le plasa acesta el îi plătea mese la restaurant sau îi rezolva unele probleme juridice legate de imobil. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 10 decembrie 2018, că admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 829/33/2013*, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabilește că:

“În interpretarea art. 120 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – în forma republicată la 31 iulie 2007 – majorările de întârziere au caracterul unor sancțiuni fiscale. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în materia ajutorului de stat, Guvernul României acţionează cu o marjă de apreciere foarte largă, ca reprezentant al statului, neexistând un drept al unei persoane de a fi beneficiarul acestei măsuri. În speţă, cererea recurentei-reclamante, prin care tinde la obligarea intimatului-pârât Ministerul Energiei să iniţieze un proiect de hotărâre pe care Guvernul României să îl aprobe pentru anularea penalităţilor de întârziere în sumă de 2.440.785 RON (întemeiată pe disp. art. 20 din OUG nr. 57/2002 raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 242/2007, art. 8 şi 18 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată) a fost în mod corect respinsă de prima instanţă. Aşadar, întrucât OUG nr. 57/2002 a fost abrogată prin Legea nr. 242/2007, iar scutirea, în urma aderării României la UE se acordă numai cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, emiterea unei hotărâri de Guvern în condiţiile OUG nr. 57/2002, în prezent nu mai poate fi invocată ca un drept sau interes legitim din perspectiva recurentei-reclamante. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că procedura care se desfăşoară în faţa Fondului de garantare a asiguraților este o procedură administrativă și nu una jurisdicţională (caracterizată prin dezbateri contradictorii finalizate printr-un act înzestrat cu autoritate de lucru judecat, al cărui emitent să fie independent și terț față de părțile procedurii) ca să aibă caracter facultativ – în sensul art. 21 alin. 4 din Constituţie. Mai mult …