Tag-Archive for » ICCJ «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 56 alin. 2 C. proc. civ. (Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau entitățile fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.), că sucursalelor le este conferită de legea de procedură civilă legitimare procesuală activă, chiar neavând personalitate juridică, dar constituite potrivit legii, rațiunea legiuitorului fiind legată de drepturile și obligațiile persoanei juridice care se exercită prin intermediul sucursalei. În speţă, reclamantul (Sucursala Regională de Transport Feroviar Călători Timișoara) a indicat sediul în Timişoara, pârâtul fiind un angajat, iar obiectul constă în recuperarea prejudiciului reprezentat de contravaloarea a 50 litri motorină nejustificaţi, astfel că Înalta Curte a apreciat că noţiunea de „sediu” prevăzută de art. 269 alin. 2 C. muncii nu se referă numai la sediul principal al persoanei juridice, ci și la sediul secundar, cum este cel al unei sucursale, ce are capacitate procesuală de folosință și de exercițiu. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că invocarea excepției de necompetență teritorială de către instanță, din oficiu, la al treilea termen de judecată, este nelegală, întrucât prin acordarea a două termene de judecată la care părțile au fost legal citate (primul – pentru angajarea unui avocat, al doilea – pentru comunicarea întâmpinării) instanța a constatat, în baza art. 131 C. proc. civ., că este  competentă general, material și teritorial să judece cauza, astfel că aceasta trebuia să păstreze cauza spre soluționare. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 19/2018, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, stabileşte că: Mai mult …

Categorii: Ştiri  Etichete: , ,  Lasa un comentariu

Curtea Constituțională a fost sesizată de către prim-ministru cu o „cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare”, potrivit unui comunicat.

Sesizarea constituie obiectul Dosarului nr. 1417E/2018. Conform procedurii prevăzute de art. 35 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost stabilit termenul de 16 octombrie 2018 înăuntrul căruia părțile aflate în conflict își pot exprima, în scris, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a eventualelor căi de soluționare a acestuia. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 15 octombrie 2018, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 4970/109/2017, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 21/2018, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul anulării de către instanţa de apel a hotărârii instanţei de fond, că dacă nu sunt date indicaţii exprese instanţei de fond, instanţa de fond va trebui să reanalizeze cauza sub toate aspectele şi să motiveze soluţia cu respectarea dispoziţiilor art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ.. În speţă, raportat la susţinerea recurentului că motivarea instanţei de apel este preluată copy-paste dintr-o altă hotărâre pronunţată într-un recurs formulat în temeiul Legii contenciosului administrativ, Înalta Curte o respinge întrucât: „Este adevărat că instanţa de apel a făcut trimitere la dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, însă trimiterea vizează art. 20 din această lege care reglementează norme procedurale privind calea de atac a recursului în contencios administrativ însă această trimitere este făcută din eroare atâta timp cât raportul dedus judecăţii nu este unul de contencios administrativ, prin urmare instanţa de fond nu va avea în vedere aplicarea acestei legi, ci analizarea cererii de chemare în judecată se va face după temeiul legal indicat de reclamant respectiv dispoziţiile art. 998-999 C. civ. vechi/art. 1384-1386 C. civ. nou privind răspunderea civilă delictuală.Mai mult …

Categorii: Ştiri  Etichete: , , ,  Lasa un comentariu

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în vederea exercitării controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară, că motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să se realizeze  într-o manieră clară şi coerentă, ca o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător. În speță, deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie asupra obiectului cererii de chemare în judecată, motivele expuse în cuprinsul sentinţei recurate nu permit urmărirea silogismului logic prin care instanţa a ajuns la această soluţie şi nu dovedesc că judecătorul fondului a analizat, în mod efectiv, argumentele expuse de reclamant. Astfel, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor invocate de părţi, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, care, în fapt, reprezintă o reproducere a apărărilor formulate de pârât prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond, impunându-se soluția casării hotărârii și trimiterii cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe.  Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în vederea exercitării controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară, că motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să se realizeze  într-o manieră clară şi coerentă, ca o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător. În speță, deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie asupra obiectului cererii de chemare în judecată, motivele expuse în cuprinsul sentinţei recurate nu permit urmărirea silogismului logic prin care instanţa a ajuns la această soluţie şi nu dovedesc că judecătorul fondului a analizat, în mod efectiv, argumentele expuse de reclamant. Astfel, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor invocate de părţi, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, care, în fapt, reprezintă o reproducere a apărărilor formulate de pârât prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond, impunându-se soluția casării hotărârii și trimiterii cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 61 C. proc. civ., că, în principiu, intervenţia voluntară este admisibilă în orice materie litigioasă, conferind tuturor persoanelor dreptul de a interveni într-un proces civil purtat între alte persoane, ori de câte ori ele au un interes de a participa la acel proces. În speță, față de refuzul Ministerului (Justiției) de a emite ordine de salarizare în aplicarea Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, intervenienta justifică un drept strâns legat de cel dedus judecăţii de către reclamante, care urmăresc obligarea pârâtului la emiterea ordinelor de salarizare conform legii. Mai mult …