Categories
Protecţia consumatorului Ştiri

Directiva privind drepturile consumatorilor

8septfondsotcoleg-1378644658Potrivit Autorităţii Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), din 13 iunie 2014, a intrat în vigoare Directiva privind drepturile consumatorilor.

Actul normativ consolidează drepturile consumatorilor, oriunde și ori de câte ori aceștia își fac cumpărăturile în Europa.

Prin prezenta reglementare consumatorii vor beneficia de: creșterea transparenței prețurilor; sfârșitul suprataxei nejustificate pentru utilizarea de carduri de credit și linii de asistență telefonică;  o interdicție pentru ferestre pre-bifate pe internet, ca de exemplu atunci când cumpără bilete de avion; o prelungire a perioadei de a se răzgândi de la 7 zile la 14 zile pe teritoriul UE; drepturi de rambursare mai puternice, în termen de 14 zile de la anularea achiziției; reguli care interzic capcanele on-line, cum ar fi ofertele de pe internet promovate ca fiind gratuite când, în realitate, nu sunt (de exemplu, horoscopul); o mai bună protecție în raport cu conținutul digital.

Președintele ANPC, Marius Alexandru Dunca a declarat că transpunerea directivei privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii este un succes care vine în sprijinul consumatorilor“.

Categories
Legislaţie utilă Ştiri

Ce drepturi au angajaţii prezenţi la serviciu în zilele de Paşti

download (2)

Categoriile de salariaţi, ca de exemplu angajaţii din unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică, care lucrează în prima şi a doua zi de Paşti, care sunt zile libere legale conform Codul Muncii – act actualizat de orice program legislativ, au dreptul, să îşi ia o zi liberă în următoarele 30 de zile.

Astfel cei care lucrează în 20 aprilie, prima zi de Paşti, pot solicita angajatorului o zi liberă până pe 20 mai, iar salariaţii prezenţi la birou în 21 aprilie, au dreptul la compensarea cu o zi liberă până în 21 mai.

Iar în cazul în care angajatorul nu oferă compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau sporul indicat de legislaţia muncii, pot fi amendaţi cu o sumă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei.

Categories
Medici/personal medical Programe de sănătate Ştiri

Ordonanţa privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, completată

medicNoutăţi legislative: Prin O.U.G. nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se modifică Ordonanţa nr. 18/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 601 din 31 august 2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012.

Potrivit actului normativ, la Ordonanţa nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, se introduce un nou articol, care prevede că medicii rezidenţi încadraţi în direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi cei încadraţi în alte unităţi cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Sănătăţii beneficiază de drepturile prevăzute la art. 13 alin. (1), precum şi la art. 18 din O.U.G. nr. 103/2013.

Astfel, art. 13 alin. (1) din O.U.G. nr. 103/2013 prevede că în anul 2014, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru anul 2013.

De asemenea, art. 18 alin. (1) din O.U.G. nr. 103/2013 prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2014, medicii rezidenţi, medicii dentişti rezidenţi şi farmaciştii rezidenţi din unităţile sanitare de stat, cu un salariu lunar brut/soldă brutălunară mai mic/mică decât 3.000 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei.

Categories
Dreptul de autor Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Modificarea şi completarea Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe – proiect

legi_utile_3

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996, prevede în cuprinsul art. 102 că drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi privind interpretarea sau execuţia sunt protejate pe o durată de 50 de ani. Însă, s-a constatat că artiştii interpreţi sau executanţi debutează, în general, devreme şi, adeseori, actualul termen de 50 de ani, nu le protejează executările sau interpretările pe întreaga durată a vieţii, lipsindu-i de veniturile necesare în ultima perioadă a vieţii.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 a fost elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Modificările propuse prin prezentul proiect de lege realizează transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei nr. 2011/77/UE referitoare la extinderea duratei de protecţie a drepturilor de autor şi are ca obiect modificarea duratei de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi, în sensul extinderii acesteia de la 50 de ani la 70 de ani.

Totodată, noile dispoziţii reglementează situaţiile tranzitorii cu privire la contractele dintre producător şi artiştii interpreţi sau executanţi pentru prestaţiile artistice fixate pe fonograme, încheiate anterior, precum şi recunoaşterea drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi cu privire la prestaţiile artistice care nu sunt utilizate de producători după 50 de ani de la publicarea sau comunicarea legală.

Categories
Protecţie socială Social

Sancțiuni dure pentru părinții care încalcă drepturile copilului

protectie-copil„Copilul este asemenea unei planete eliotrope: are nevoie de soare, de mângâiere și dragoste.” (Iulia Hasdeu). De multe ori, mulți copii nu au șansa de a se bucura de căldura unei familii din diverse motive: fie pentru că părinții lor s-au despărțit, fie au plecat la muncă în străinătate sau sunt copii abandonați în spitale imediat după naștere.

Legiuitorul a stabilit că oricine încalcă drepturile unui copil, va răspunde în fața legii. Copii trebuie protejați, educați și îngrijiți, iar cei care le-au dat viață și cred că misiunea lor față de proprii copii s-a încheiat aici, se înșeală!

Iată că au apărut noutăţi legislative şi în acest domeniu. Începând cu 3 octombrie 2013 intră în vigoare legea nr. 257/2013 pentru modificarea și completarea legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 607 din 30.09.2013.

Care fapte sunt considerate de legiuitor că sunt contravenții și care este sancțiunea aplicată?

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Rezoluţia PNL: Viziunea partidului privitor la revizuirea Constituţiei

MOTIUNE - MAREA PACALEALA PDL-PSD - RESPINGEREDelegaţia Permanentă a PNL a adoptat o rezoluţie care cuprinde viziunea partidului cu privire la revizuirii Constituţiei, a informat preşedintele liberalilor, Crin Antonescu.
Conform acestuia, unul dintre principii vizează punerea cetăţeanului în centrul sistemului instituţional.
“Cu alte cuvinte, să pornim filosofia Constituţiei revizuite nu de la stat către cetăţean, fixându-i acestuia drepturi, obligaţii, din perspectiva intereselor statului, ci invers, de la cetăţean, de la drepturile şi obligaţiile sale fundamentale către stat, care cu ansamblul instituţiilor sale să se afle mereu în slujba cetăţenilor, cei care de altfel sunt deţinătorii legitimi ai puterii pe care o încredinţează sub diferite forme prin alegeri democratice reprezentanţilor săi care formează statul şi ansamblul instituţiilor acestora”, a precizat Antonescu.
Antonescu a afirmat că PNL sprijină consacrarea rolului central al Parlamentului.
Totodată, el a precizat că PNL urmăreşte definirea foarte clară a atribuţiilor prezidenţiale şi ale Executivului. Astfel, şeful statului ar trebui să aibă atribuţii executive în domeniul politicii externe, sistemul de siguranţă naţională, apărare şi ordine publică, iar primul ministru cu responsabilitatea pentru echipa guvernamentală, inclusiv remanierile, să fie “sub controlul, cauţiunea Parlamentului”.
Rezoluţia adoptată de PNL cu privire la revizuirea Constituţiei prevede:
– garantarea proprietăţii private;
– realizarea deplină şi efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, în primul rând, a libertăţii economice, a dreptului la apărare în justiţie şi a principiului egalităţii de arme între acuzare şi apărare, a dreptului la viaţa privată şi secretul corespondenţei;
– reafirmarea caracterului naţional al statului român şi a limbii române ca limbă oficială a statului;
– consolidarea caracterului democratic al statului.
În acelaşi timp, documentul stipulează reaşezarea Parlamentului ca principalul for de dezbatere şi de decizie al naţiunii.
Astfel, se vizează consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităţilor publice din sfera executivă şi a principiului constituţional al transparenţei decizionale, prin consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tuturor actelor cu caracter legislativ. În plus, se arată că Guvernul nu răspunde din punct de vedere politic decât în faţa Parlamentului şi că folosirea ordonanţelor de urgenţă şi a procedurii asumării răspunderii de către Executiv este limitată.
Privitor la reformarea sistemului autorităţilor publice, se prevede asigurarea echilibrului instituţional, prin delimitarea atribuţiilor preşedintelui şi ale Guvernului, faptul că preşedintele este şeful statului, ales direct de către cetăţenii români cu drept de vot, şi organizarea Parlamentului potrivit principiului bicameralismului, cu atribuţii diferite pentru cele două camere, Camera Deputaţilor urmând să aibă cel mult 300 de membri.

Categories
Legislaţie internaţională Persoane juridice. Societăţi Ştiri

Transferurile de întreprindere conform Directivei 2001/23/CE

images (2)În anul 2006, România, prin Legea nr. 67/2006, transpune Directiva Consiliului 2001/23/CE cu privire la apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la păstrarea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unităţi, sau părţi de întreprinderi sau unităţi.
În expunerea de motive privind promulgarea proiectului de Lege nr. 67/2006, Guvernul României precizează că elaborarea legii privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora, se numără printre măsurile cuprinse în Programul legislativ prioritar pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Proiectul de lege privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora, a fost constituit în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.
Reglementările din acest proiect de lege urmăresc traspunerea integrală a Directivei Consiliului 2001/23/CE privind apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la menţinerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, al unităţii sau al unor părţi ale acestora.
Proiectul de lege a primit avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Consiliului Economic şi Social, a Comisiei pentru politica economică, reformă şi privatizare, a Comisiei pentru industrii şi servicii, a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.
Astfel, preşedintele României a promulgat, prin Decretul nr. 346/2006, legea privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora, lege publicată în Monitorul Oficial al României nr.  276/2006.
Această lege a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, atunci când România a aderat oficial la Uniunea Europeană.

Categories
Acţiunea civilă Articole Sancţiuni

Cunoaşte-ţi drepturile, dar nu abuza de ele!

În comparaţie cu alte state, sistemul de drept din România este destul de permisiv. De exemplu, nici pe departe nu se poate compara procedura pe care o urmează un ofiţer din Statele Unite cu procedura urmată de un ofiţer din România atunci când vorbim de imobilizarea unei persoane sau a unui autovehicul, de percheziţia corporală sau domiciliară.

Trebuie spus de la început că nimeni nu poate invoca în faţa instanţei române necunoaşterea legii sau cunoaşterea greşită a acesteia, fapt pentru care, în cele ce urmează am să redau cât mai succint informaţii demne de reţinut pentru care unele persoane plătesc avocaţilor onorarii semnificative!

 „Imaginează-ţi că ai fost victima unei infracţiuni, lucru pe care nu şi-l  doreşte nimeni, însă care este probabil în lumea reală. Ştii ce trebuie să faci mai departe, care sunt procedurile de parcurs!? Apropo, nu uita că trăieşti în România, The Land of Choice, după cum afirma cineva!

Procedura de urmat dacă ai fost victima unei infracţiuni

Mai întâi trebuie să sesizezi organele de urmărire penală, respectiv parchetul sau poliţia.  Dacă plângerea a fost greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată, nu trebuie să vă faceţi griji, asta pentru că sesizarea se trimite pe cale administrativă organului competent. Plângerea poate fi făcută atât în scris, cât şi oral. Însă recomandat ar fi ca aceasta să fie făcută în scris şi depusă la registratura parchetului local din raza teritorială în care a fost săvârşită infracţiunea sesizată sau a parchetului judeţean.

  • Sesizarea scrisă poate fi trimisă şi prin poştă, de preferat cu confirmare de primire.
  • De asemenea, sesizarea pentru orice infracţiune de corupţie poate fi adrestă direct Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). DNA are publicat pe pagina proprie de internet un formular on-line, util pentru comunicarea de date despre acte de corupţie.

Cine poate face plângere

  • În primul rând acest drept îi revine persoanei vătămate.
  • Mai poate fi făcută de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ, sau de către copilul major pentru părinţi.
  • În cazul persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul legal, iar persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru a depune plângere are nevoie de încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă.

Plângerea, pentru a nu fi restituită, trebuie să conţină

  • Numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului dacă este cunoscut, mijloacele de probă, semnătura petiţionarului. Legea nu cere ca persoana vătămată să arate și încadrarea juridică a faptei pe care o reclamă.
  • Pentru ca sesizarea să fie cu adevărat eficientă, trebuie să fie indicate cât mai clar care sunt mijloacele de probă. De exemplu, indicarea unor martori – de preferat cu nume complet şi adresă, de asemenea, trebuie remise organelor de anchetă orice înscrisuri, fotografii, înregistrări sau obiecte care pot servi la dovedirea susţinerilor din sesizare.

Important de precizat este faptul că în cazul anumitor infracțiuni, punerea în mișcare a acțiunii penale se face doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Asta înseamnă că cercetarea celui vinovat, precum și tragerea lui la răspundere prin aplicarea unei pedepse cu închisoare sau amendă, încetează!

Codul penal prevede că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătamate în cazul următoarelor infracţiuni:

  • Lovirea sau alte violenţe
  • Vătămarea corporală
  • Vătămarea corporală din culpă
  • Violarea de domiciliu
  •  Violarea secretului corespondenței
  • Divulgarea secretului profesional
  • Violul
  • Abuzul de încredere
  • Gestiunea frauduloasă
  • Distrugerea
  • Abandonul de familie
  • Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorilor
  • Tulburarea folosinței locuinței

În cazul acestor infracțiuni, pentru a vi se face dreptate nu trebuie să trageți de timp, asta pentru că termenul în care trebuie introdusă plângerea este două luni din ziua în care ați știut cine este făptuitorul. Dacă nu ați depus plângere prealabilă sau ați depus-o prea târziu, acest lucru duce la înlăturarea răspunderii penale.

Nu în ultimul rând trebuie adăugat faptul că partea vătămată poate să-și retragă plângerea prealabilă și chiar să se împace cu inculpatul.

Știați că:

Măsura reținerii unei persoane poate fi luată de organul de cercetare penală și de către procuror doar  dacă există probe sau indicii temeinice că învinuitul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.  Această măsură se poate dispune numai dacă legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii, oricare ar fi limitele acesteia cu următoarele excepții:

  • Infracțiunea este flagrantă
  • Dacă învinuitul a fugit ori s-a ascuns

E bine de știut că cei care au dispus măsura reținerii, sunt obligați să aducă la cunoștința invinuitului că are dreptul să-și angajeze un apărător, că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția acestuia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.

Reținerea poate dura 24 de ore, durată din care se deduce timpul cât faptuitorul a fost privat de libertate ca urmare a măsurii administrative a conducerii la sediul poliției.

Percheziția corporală

Percheziţia corporală poate fi dispusă, după caz, de organul de cercetare penală, de procuror sau de judecător. Organul judiciar care urmează a efectua percheziţia este obligat ca, în prealabil, să se legitimeze şi să prezinte autorizaţia dată de instanţă. Percheziţia corporală se face numai de o persoana de acelaşi sex cu persoana percheziţionată. După efectuarea percheziţiei se procedează la întocmirea unui proces-verbal în forma şi condiţiile prevăzute de lege, iar obiectele şi/sau înscrisurile a căror circulaţie sau deţinere este interzisă sunt ridicate.

În general percheziţia corporală se face:

  • asupra persoanei prinse în flagrant, săvârşind o infracţiune
  • asupra persoanei căreia i se efectuează percheziţia domiciliară
  • persoanei care este prinsă după o urmărire efectuată cu ocazia arestării
  • persoanei care urmează a fi introdusă în arest.

Cazierul judiciar

Atunci când te prezinți la sediul poliției, trebuie să știi că ți se verifică cazierul judiciar, asta pentru a se observa cu cine se stă de vorbă! Consultarea cazierului judiciar are ca scop identificarea dactiloscopică a unei persoane fizice cu precăderea a:

  • amprentelor digitale;
  • internărilor medicale;
  • interdicţiile privind ocuparea unei funcţii sau exercitarea unei profesii;
  • interdicţiile intrării în anumite localităţi etc.

În certificatul de cazier judiciar nu se înscriu:

  • sancțiunile penale pronunțate pentru fapte săvârșite în timpul minorității;
  • măsurile de siguranță luate fără aplicarea unei pedepse.

Cu cât cunoști mai bine legea, cu atât mai mult știi să te protejezi împotriva abuzurilor. Însă dacă cunoaștem legea şi procedurile judiciare nu înseamnă că avem mână liberă în a căuta tot felul de portițe de scăpare. Trebuie însă să recunoaștem că acestea există.

Un fapt considerat nesemnificativ de o persoană fără cunoștințe juridice, poate reprezenta cheia finalizării unui proces sau a unei urmării penale pentru altă persoană!