Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în cazul acțiunii privind tăgada paternității, reclamantul poate opta, conform art. 113 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ., între mai multe instanțe deopotrivă competente – instanța de la domiciliul pârâtului sau instanța de la domiciliul său, fiind vorba de o acțiune privitoare la stabilirea filiației.
Decizia nr. 527 din data de 20 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect tăgada paternității
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin noțiunea de ”domiciliu” în accepțiunea Codului civil (art. 91) la care face trimitere art. 179 lit. a) Cod civil (instanța de tutelă competentă să soluționeze cererea de instituire a curatelei – în cazul persoanei care, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, deși capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator – este cea de la domiciliul persoanei reprezentate) trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 Cod civil. 
Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006.
Un proiect de lege care prevede acordarea de ajutoare pentru plata creditelor a stârnit mare vâlvă în presă.
Cetăţenii români plecaţi la muncă în străinătate, dar care şi-au păstrat rezidenţa fiscală în România, vor fi obligaţi să achite o taxă lunară, potrivit noului Cod Fiscal.
Reclamanta MP a solicitat în contradictoriu cu pârâtul AHMR desfacerea căsătoriei dintre părţi din culpa exclusivă a pârâtului. (…)
O propunere legislativă depusă, pe 18 decembrie, la Camera Deputaţilor prevede executarea la domiciliu a pedepselor cu închisoarea de până la 3 ani, precum şi un prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în baza art. 88 alin. 1 C. proc. civ., domiciliul şi calitatea celui citat trebuie menţionate pe citaţie, sub sancțiunea prevăzută de art. 88 alin. 2 C. proc. civ.. În speţă, indicarea greşită pe citaţie a numărului blocului din adresa de domiciliu (nr. 2 în loc de nr. 1) este sancţionată cu nulitatea, procedura de citare fiind afectată. Prin urmare, a fost admisă, în principiu, contestaţia în anulare, fiind reluată soluţionarea recursului.
Agenția Naționlă de Administrare Fiscală a lansat în dezbatere publica un proiect de ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3845/2015 pentru aprobarea procedurilor de înregistrare/modificare a domicililui fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.
Se spune că „un om motivat poate face mult mai mult decât o echipă de oameni dezinteresați.” (Andy Szekely) Plecând de la acest principiu, legiuitorul a decis să îi motiveze pe cei rămași fără loc de muncă acordându-le diverse stimulente financiare în încercarea de a stopa migrarea acestora în afara granițelor. În prezent, pierzându-și locurile de muncă „mai mulți șomeri din țara noastră/Grăbiți, trec granița albastră./De au noroc, de oameni buni:/Îngenunchează la…căpșuni.„(Nistor I.Bud)