Cu toate că băncile din România au atacat dur ultimele măsuri luate de Guvern în sistemul bancar, se pare că majoritatea au realizat profituri serioase în prima parte a anului. Ultimul anunţ al BNR prezintă toate detaliile din piaţă.
Sistemul bancar a realizat un profit de 1,84 miliarde de lei în primul trimestru din acest an, iar totalul activelor la valoare netă se situa la 451,9 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României oferite vineri.
Mii de contribuabili care se ştiau cu toate dările plătite, au primit de la ANAF vestea că au de dat statului, sume restante pe ultimii 5 ani, pentru asigurările de sănătate.
În goana după bani, fiscul nu le-a dat prea multe explicaţii, ci doar termen de plată, 30 iunie, după care urmează executarea silită. Cel mai rău este pentru românii care au avut un venit de doar câţiva lei, din dividende sau dobânzi bancare, de exemplu, pentru care trebuie să achite acum, sute de lei. Şi cei care au muncit în străinătate s-au trezit buni de plată.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 220 din data de 21 martie 2019, a fost publicat Ordinul nr. 727/2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea și comunicarea unor acte administrative și de executare pentru debitorii care înregistrează obligații fiscale restante sub o anumită limită și pentru modificarea Procedurii privind stabilirea obligațiilor fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.834/2015.
Curtea Constituţională a României a admis sesizarea cu privire la proiectele de legi referitoare la contractele de credit, operaţiunile de leasing şi relaţiile financiare în domeniul bancar, stabilind că acestea sunt neconstituţionale, informează CCR.
Cele trei legi sesizate la CCR sunt Legea pentru completarea OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, precum şi pentru completarea articolul 120 din OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi Legea pentru completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
Cu privire la investiții, se spune, adesea, că prima regulă, ce trebuie respectată întotdeauna, este că banii investiți nu trebuie lăsați să se ducă… pe apa Sâmbetei. Adică suma investită să nu fie, iremediabil, pierdută. Mai există și o a doua lege a investițiilor înțelepte. Cum sună aceasta? E simplă și scurtă: „regula numărul unu nu trebuie pierdută din vedere în ruptul capului”!
În rest, s-au văzut destule averi uriașe răsărite peste noapte, din „semințele” unor sume modeste, însă plantate pe „teren” prielnic, dar și bogății formidabile spulberate nu atât de către crizele economice, cât de către lipsa de inspirație și de chibzuință a investitorului.
ROBOR la trei luni a scăzut la 3,09%, faţă de 3,10%, nivelul anunţat în şedinţa precedentă de BNR.
ROBOR la şase luni a crescut la 3,30%, faţă de 3,29%, nivelul din şedinţa de ieri. Astăzi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu şi membrii Consiliului de Administraţie de la BNR merg în Parlament, la audierile programate să aibă loc începând cu ora 11:00 într-o şedinţă comună a comisiilor economică şi de buget-finanţe ale Senatului.
Deputaţii au sesizat Curtea Constituţională cu privire la proiectele de legi referitoare la contractele de credit, operaţiunile de leasing şi relaţiile financiare în domeniul bancar.
Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,24%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).
Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.
Ministerul Finanțelor Publice a atras de pe piețele financiare internaționale o sumă considerabilă de bani printr-o emisiune de euroobligațiuni în două serii.
Este vorba de 1,75 de miliarde de euro, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani lung şi cu o dobândă 2,875% şi 600 milioane euro cu maturitatea de 20 ani lung şi cu o dobândă de 4,125%.
Dobânzile sunt însă mai mari decât cele de anul trecut, semn că credibilitatea României pe pieţele financiare este în scădere, iar bancherii speculează foamea Guvernului de bani. Cu exact un an în urmă Guvernul se împrumuta de un miliarde de euro, sumă pentru care plătea pe zece ani un cupon de 2,375%, adică cu 0,5 puncte procentuale sub ce plăteşte acum.
Banca Naţională nu susţine forma proiectului de lege a plafonării dobânzilor care are ca punct de plecare dobânda-cheie a BNR şi propune ca limitarea dobânzilor anuale efective (DAE) să se realizeze luând în calcul dobânzile medii din piaţă, potrivit scrisorii semnate de preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.
Totodată, BNR susţine că plafonarea dobânzilor trebuie să se diferenţieze pe tipuri de credite şi pe valute. Potrivit metodologiei propuse de BNR, DAE ar urma să varieze între 6,57% şi 40,96% în funcţie de tipul creditului şi de moneda de acordare.