Categories
Articole Dreptul muncii

Noi reglementări privind concedierea liderilor sindicali

descarcaresindLiderii sindicali vor putea fi concediaţi dacă nu vor trece cu bine, timp de doi ani la rând, de evaluarea profesională, potrivit unui proiect de act normativ adoptat recent de Camera Deputaţilor. Totodată, concedierea acestei categorii de salariaţi va fi posibilă în cazul în care angajatorul se află în reorganizare judiciară sau în faliment.

Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 extinde interdicția de concediere a persoanelor alese în funcțiile de conducere ale sindicatelor prevăzută de legislația muncii, pe de o parte, iar pe de altă modifică prevederile referitoare la negocierea contractelor colective de muncă în unitățile în care nu există sindicate reprezentative.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Proiect de modificare a HG privind organizarea şi funcţionarea MMFPSPV

minister
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Deoarece în structura actualului Guvern nu mai există funcţia de ministru delegat pentru dialog social, prin proiect de act normativ se propune eliminarea din cuprinsul H.G. nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative cu modificările şi completările ulterioare, a noţiunii de “ministru delegat pentru dialog social”.

Dinamica lucrărilor instrumentate prin direcţiile de specialitate din domeniul asistenţei sociale, determină reorganizarea Direcţiei Servicii Sociale şi Direcţiei Politici Sociale în scopul eficientizării activităţii de la nivelul ministerului şi înfiinţarea Direcţiei Generale Asistenţă Socială.

Categories
Administraţie publică centrală Articole Autorităţi şi instituţii publice Dreptul muncii Economie IMM Persoane juridice. Societăţi Social

Ştiri juridice! A fost modificată legea dialogului social!

dialogInteresul poartă fesul! Dar dincolo de intereselele particulare, într-o organizaţie, într-un grup sau într-un stat trebuie să existe cel puţin un ţel comun. Altfel are loc prăbuşirea, prin războiul intereselor individuale. Cum pot fi împăcate diferitele opinii şi interese particulare? Pe calea dezbaterilor şi negocierilor!

Dialogul social e procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi negociază în scopul stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun. Partenerii sociali? Sindicatele sau organizaţiile sindicale. Angajatorii sau organizaţiile patronale. Plus reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice!

Categories
Administraţie publică centrală Articole Economie Persoane juridice. Societăţi Social

Consiliul Economic şi Social caută necontenit… interesul general

CES_micDacă în totalitarism cu greu este recunoscută existenţa unor interese antagoniste, diferite, într-un stat, realitatea arată că „voinţa întregului neam”, există doar ca idee abstractă. Voinţa unanimă a naţiunii este o utopie, dar putem vorbi despre aspiraţii ale majorităţii unei populaţii care conştientizează existenţa unui destin comun. Aceste aspiraţii colective dirijează destinul naţional!

La nivel economic şi social, există interese opuse, ale principalilor actori sociali. Deşi în cadrul oricărei organizaţii este clar că trebuie să se ajungă la o armonizare cât mai bună a intereselor membrilor săi, este lesne de priceput că nu va exista un consens absolut, nici la nivelul unei naţiuni şi nici măcar într-un microgrup (firmă, asociaţie). Dar cum se ajunge la un relativ consens? Prin negociere, prin dialog!

 

Binele maxim al unuia, paguba altuia!

Scopurile generale (bunăstarea, garantarea libertăţii individuale, siguranţa vieţii) sunt cam aceleaşi, însă noi oamenii avem tendinţa de a vedea diferit modul lor de înfăptuire. În statele cu adevărat democratice coexistă fără probleme liberalii, socialiştii, progresiştii, conservatorii, ecologiştii, creştin-democraţii, plus aripile politice mai îndepărtate de centrul eşicherului politic.

Fiecare doctrină politică reprezintă interesele unei categorii economico-sociale. Interesele imigranţilor asiatici nu pot coincide 100% cu interesele muncitorilor autohtoni, după cum nici interesele bugetarului nu se pot suprapune exact peste cele ale liber-profesionistului.

Cine crede altfel, mai visează încă, în secret, la… partidul unic. Mai grav este că, datorită unor imperfecţiuni de viziune asupra sistemului democratic, în concret prin negarea dreptului la liberă exprimare a unor grupuri îndreptăţite să existe, acestea ajung să se radicalizeze. Iată o sursă a dezordinilor sociale!

Şi fiindcă România aspiră să devină o autentică democraţie, este foarte necesară existenţa unui Consiliu Economic şi Social (CES), cu rol de organism consultativ al executivului şi legislativului, al cărui ţel este realizarea schimbului de opinii între: societatea civilă, sindicate şi patronate.

Ca instituţie publică şi autonomă de interes naţional, obligativitatea existenţei Consiliului Economic şi Social rezultă din legea fundamentală a statului român (art. 141). Foarte recent, organizarea şi funcţionarea sa a primit o nouă reglementare, prin Legea 248/2013. Legislaţia se înnoieşte! Noua lege înlocuieşte întregul titlu V din Legea 62/2011 a dialogului social.

 

Numeroşii specialişti…