Acordarea pensiei de serviciu constituie o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de Constituţia României, precizează Consiliul Superior al Magistraturii.
Precizarea vine în contextul în care în şedinţa de miercuri, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă formulată de parlamentari de la PNL privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru anumite categorii profesionale, printre care judecători şi procurori, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor. Mai mult …
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul transferului de la judecătorie la tribunal, că vechimea în magistratură şi activitatea desfăşurată nu sunt suficiente pentru admiterea unei astfel de cereri, deoarece transferul la o altă instanţă trebuie să corespundă şi nevoilor sistemului judiciar, aspect de oportunitate ce intră în marja de apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii. Așadar, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a funcţiona ca judecător la instanţa unde se solicită transferul este premisa de la care se porneşte în aprecierea cererii de către organul administrativ, dar nu este suficient pentru a transforma vocaţia pe care o are judecătorul într-un drept ce poate fi valorificat în orice condiţii. 
Curtea Constituţională a României a respins ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă poziţiile publice exprimate în ultima perioadă la adresa ÎCCJ şi a judecătorilor ei sunt de natură a le afecta independenţa, imparţialitatea sau reputaţia.
Comisia „Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat, după consultarea cu instanţele şi parchetele din ţară, mai multe propuneri la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codurilor penale, printre care s-au numărat şi eliminarea camerei preliminare, dreptul la informare a opiniei publice în timpul urmăririi penale, dar şi ca partea civilă să fie introdusă în procesul penal până la întocmirea rechizitoriului. 
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât modificarea art. 72 lit. j) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, după cum urmează: (au fost predate 18 BV, unanimitate): 
Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, au declarat surse din CCR.