Prin OUG nr. 117/2022 au fost înfiinţate posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii.
Începând cu data de 1 octombrie 2022 se suplimentează statul de funcţii al Consiliului Superior al Magistraturii prin înfiinţarea unui număr de 165 de posturi de experţi jurişti (cod COR 261903), personal contractual, şi se creează un compartiment distinct în cadrul aparatului propriu.
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Proiectul de lege reglementează statutul magistraţilor, în acord cu dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.
O modificare propusă priveşte sistemul de alegere a membrilor judecători şi procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii, sens în care, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleşi de toţi judecătorii, respectiv de toţi procurorii, la nivel naţional, iar nu doar prin votul magistraţilor din cadrul instanţelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum stabileşte prezenta lege, se urmăreşte alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii a unor magistraţi reprezentativi la nivelul întregului corp al magistraţilor.
În Monitorul Oficial nr. 697/2020 a fost pubicată Hotărârea nr. 155/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.073/2018.
Se prevede că judecătorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele Consiliului dispune înaintarea cererii astfel formulate Inspecţiei Judiciare, în vederea efectuării de verificări sau, dacă acest lucru nu este necesar, Secţiei pentru judecători, în vederea soluţionării sale.
În cazul în care este evident că aspectele invocate în cuprinsul cererii nu vizează activitatea profesională a judecătorului, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care o înaintează preşedintelui Consiliului, pentru a aprecia asupra clasării.
Consiliul Superior al Magistraturii susţine necondiţionat poziţia exprimată de magistraţi în adunările generale convocate în data de 21.01.2020, în sensul în care abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor afectează independenţa şi statutul acestora.
Acordarea pensiei de serviciu constituie o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de Constituţia României, precizează Consiliul Superior al Magistraturii.
Precizarea vine în contextul în care în şedinţa de miercuri, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă formulată de parlamentari de la PNL privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru anumite categorii profesionale, printre care judecători şi procurori, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.
În Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Prin Legea nr. 234/2018, Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii a suferit ample modificări, atât în privința modului de organizare și funcționarea a Secției pentru procurori din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, cât și a Secției pentru judecători.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul transferului de la judecătorie la tribunal, că vechimea în magistratură şi activitatea desfăşurată nu sunt suficiente pentru admiterea unei astfel de cereri, deoarece transferul la o altă instanţă trebuie să corespundă şi nevoilor sistemului judiciar, aspect de oportunitate ce intră în marja de apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii. Așadar, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a funcţiona ca judecător la instanţa unde se solicită transferul este premisa de la care se porneşte în aprecierea cererii de către organul administrativ, dar nu este suficient pentru a transforma vocaţia pe care o are judecătorul într-un drept ce poate fi valorificat în orice condiţii.
Curtea Constituţională a României a respins ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe 20 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis CCR sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 51 din Legea nr. 317/2004 prevede în alin. 3) faptul că împotriva hotărârilor prevăzute mai sus se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.