Tag-Archive for » creditor «

Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Potrivit art. 664 alin. 2 din C. procedură civilă cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. Mai mult …

Ori de câte ori apare o pagubă, urmare a încălcării unei legi, imediat răsare și o întrebare: „cine plătește?” Răspunsul invariabil pare să fie: „plătește vinovatul!”. În practică, sunt situații în care prețul „oalelor sparte” este achitat de către alte persoane sau entități, nu de către făptaș. Alteori, se știe clar cine și cât trebuie să plătească, însă despăgubirile ajung anevoie la păgubit, din pricina unor prevederi legale susceptibile de interpretări diferite.

Potrivit Codului de procedură penală (art. 86), orice persoană care, după legea civilă, are îndatorirea legală sau convențională de-a repara, total sau parțial, singură ori în solidar, prejudiciul pricinuit printr-o infracțiune, fiind chemată să răspundă în proces, va fi parte în procesul penal, numindu-se parte responsabilă civilmente. Mai mult …

Încuviințarea executării silite a cunoscut o serie de modificări de-a lungul timpului unele mai controversate decât altele, fapt ce a dus la sesizarea CCR și ulterior modificarea Codului de procedură civilă.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă la 15 februarie 2013 în cadrul încuviințării executării silite, instanța verifica să vadă dacă respectiva hotărâre îndeplinește toate condițiile pentru a putea fi pusă în executare, sens în care pronunța o încheiere prin care decidea asupra acestui aspect. Practic, cel interesat apela la un executor judecătoresc care se adresa apoi judecătoriei în circumscripția căreia se afla biroul său și solicita instanței încuviințarea executării silite. Mai mult …

Regula este că obligația stabilită prin hotărârea unei instațe sau prin alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, atunci se va trece la executarea silită pentru aducerea sa la îndeplinire.

Codul de procedură civilă a stabilit că executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul  judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

Problema care a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost aceea de a ști cui îi aparține competența de a executa hotărârile judecătorești privind creanțe bugetare datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului. Mai mult …

Sunt situații în care în cadrul unui proces penal este obligatorie instituirea sechestrului asupra bunurilor inculpatului. De exemplu, dacă persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție. Problema care a generat controverse a fost aceea de a ști dacă instanța are obligația în astfel de cazuri să instituie sechestru atunci când din verificările efectuate rezultă că nu există niciun bun în patrimoniul inculpatului sau părții responsabile civilmente. Mai mult …

Înainte vreme atunci când oamenii își dădeau cuvântul acesta valora mai mult decât orice act semnat. Vremea a trecut și oamenii au ajuns să pună preț mai mare pe ceea ce rămâne decât pe cuvântul dat, deoarece au realizat că „verba volant scripta manent” („Vorba zboara ceea ce este scris rămâne”). Atunci când semnezi un act trebuie să îți asumi conținutul său și să fii conștient de potențialele consecințe.  O vorbă din bătrâni spunea că „dacă spui, să nu scrii, dacă scrii, să nu semnezi și dacă semnezi, să nu te miri!”

O problemă controversată în practica instanțelor legată de un anumit tip de contract a fost aceea de a ști dacă este posibilă executarea silită a unei creanțe garantate printr-un contract de ipotecă valabil încheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar dacă dreptul de creanță însuși nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit dispozițiilor legale, titlu executoriu. În acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)  pentru a clarifica problema. Mai mult …

Codul de procedură civilă a stabilit reguli clare în materia executării silite, reguli ce trebuiesc urmate de cei interesați să pună în aplicare titlul executoriu pe care îl au și să își recupereze de la debitor datoria.

Codul de procedură civilă prevede la art 906 alin. 1 și 2  că, dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, obligație pe care nu o poate îndeplini altă persoană, atunci debitorului îi pot fi aplicate anumite penalități de către instanța de executare. Scopul acestor penalități este de a-l constrânge să își îndeplinească obligația. Mai mult …

Pe fondul crizei economice tot mai multe firme au ajuns în stare de insolvență sau au dorit să intre în procedura de lichidare. Persoana care a condus astfel de proceduri, precum și procedurile de prevenire a insolvenței sau a măsurilor de supraveghere financiară sau de administrare specială este practicianul în insolvență.

Ca orice profesie are reguli specifice cu privire la condițiile ce trebuiesc îndeplinite de cei care doresc să o practice și la regulile pe care trebuie să le urmeze în cadrul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Anumite reguli de organizare au fost modificate prin Hotărârea nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 792 din 6 octombrie 2017 și se aplică de la publicare. Mai mult …

Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor şi creditorii care deţin cel puţin două treimi (2/3) din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza căruia debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor creditorilor împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea acestuia.

Concordatul preveniv îşi găseşte reglementarea în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, iar art. 27 alin. 6 din actul normativ menţionat prevede că, creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la concordat doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului. Mai mult …

Programul „Prima Casă” a avut un mare succes în special în rândul tinerilor dornici să își cumpere o casă a lor. Programul constă în facilitarea accesului populației la credite ipotecare, iar statul garantează un procent din împrumuturile acordate de bănci. Pentru a proteja statul, legiuitorul a stabilit că este interzisă înstrăinarea unui imobil achiziționat prin acest program, pe o durată de 5 ani. Decizia are la bază necesitatea ca statul să obțină anumite garanții. Mai mult …