Ordonanţa nr. 2/2022 a adus modificări Legii nr. 190/2012 privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian
Furnizorul de servicii de trafic aerian va depune la Autoritatea Aeronautică Civilă Română copia contractului de asigurare, conform cu originalul, încheiat în condiţiile prezentei legi, precum şi, după caz, traducerea legalizată în limba română sau engleză a respectivului contract.
Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor.
Este oficial, cumpărarea vechimii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă a fost prelungită până la 1 septembrie 2023.
Conform legii nr. 168/2021 până la data de 1 septembrie 2023, persoanele prevăzute pot încheia un contract de asigurare socială în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă.
Având în vedere dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40/13.01.2021, începând cu data de 13 ianuarie 2021 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei.
Legiuitorul a decis anumite reguli cu privire la acordarea concediilor medicale și la plata indemnizațiilor aferente, sens în care a elaborat Ordinul Ministerului Sănătății nr. 15/2018 / 1311/2017 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial 31 din 12 ianuarie 2018, dată de la care prevederile sale se aplică.
Au fost și sunt numeroase cazuri în care părinții cu copii care suferă de boli grave aleg să îi trateze în străinătate convinși fiind că acolo se pot vindeca și duce o viață normală. Numeroasele situații în care sunt alese spitalele din străinătate în detrimentul celor de la noi ne arată radiografia unui sistem sanitar românesc incapabil să își trateze pacienții.
Părinții aflați cu copiii în spitalele din străinătate au solicitat concediu medical pentru a sta cu micuții, însă s-au lovit de birocrația românească care le impunea prezența obligatorie în fața medicilor români pentru a primi dreptul la concediu medical. Astfel de situații absurde trebuiau stopate și era cazul ca legiuitorul să adopte anumite reglementări care să ușureze accesul părinților aflați în astfel de situații la dreptul la concediu medical.
Viața a dovedit că „asigurările acoperă totul, în afară de ceea ce se întâmplă.” (Murphy) Și totuși, oamenii continuă să își asigure bunurile, în speranța că, în cazul unui eveniment nefericit, vor putea recupera de la asigurător contravaloarea pierderilor.
Majoritatea cazurilor în care asigurătorul este solicitat este determinat de incidentele auto, caz în care apar prejudicii ce trebuiesc acoperite. De cele mai multe ori, se ajunge ca aceste aspecte să fie tranșate în fața instanței de judecată, caz în care societatea de asigurare ar trebui să fie parte în aceste procese.
Conform Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 23/2014, persoanele păgubite în urma unui accident auto pot să beneficieze de compensaţii băneşti pentru daunele suferite, în baza poliţei RCA.
În România, încheierea poliţelor obligatorii RCA poate fi realizată doar de către cele 9 societăţi de asigurare autorizate de către ASF.
Potrivit Normei ASF nr. 23/2014, un vehicul este considerat asigurat doar dacă proprietarul acestuia încheie contractul de asigurare obligatorie RCA cu o societate autorizată în acest sens.
Astfel, la încheierea contractului de asigurare, clientul trebuie să primească poliţa RCA, vinieta şi documentul internaţional de asigurare. În cazul controalelor efectuate de autorităţi, cu ajutorul acestora se poate face dovada existenţei asigurării obligatorii.
Încheierea poliţei RCA în cazul vehiculelor înmatriculate/înregistrate în România se face anual sau semestrial, după caz, ea conţinând informaţii despre părţile implicate în contract, perioada de valabilitate, limitele maxime de despăgubire stabilite de asigurător, prima de asigurare, comisionul de intermediere sau cheltuiala medie de achiziţie directă, clasa bonus-malus şi numărul de înmatriculare/ înregistrare ori numărul de identificare al vehiculului, dar şi statele în care poliţa este valabilă.
Viața a dovedit că „asigurările acoperă totul, în afară de ceea ce se întâmplă.” (Murphy), fapt ce i-a determinat pe mulți oameni să fie reticenți față de ideea de a-și asigura viața și bunurile. Legiuitorul român a înțeles că pe român îl poți obliga să facă un anumit lucru, nu cu vorba bună, ci cu spectrul că, dacă nu se va conforma, va fi sancționat.
În 2009 a intrat în vigoare legea care obliga pe toți proprietarii de locuințe să încheie polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD). Aceasta este obligatorie și se încheie anual urmând să acopere daunele împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor. Cei care refuză să încheie acest tip de asigurare, vor scoate din buzunar de la 100 de lei la 500 de lei cu titlu de amendă.
Viața a dovedit că „asigurările acoperă totul, în afară de ceea ce se întâmplă.” (Murphy) Și totuși oamenii continuă să își asigure viața, bunurile, în speranța că pot diminua pierderile în cazul vreunui eveniment neprevăzut.
Deși în prezent asigurările s-au răspândit, începuturile în acest domeniu datează din 1750 î.e.n. În acele vremuri, în Codul lui Hammurabi era prevăzut că negustorii care călătoreau pe mare puteau să își asigure mărfurile pe care le transportau plătind o sumă în plus creditorilor de la care împrumutaseră bani pentru a-și finanța transporturile. Creditorii le garantau că dacă marfa le era furată sau distrusă, negustorii nu trebuiau să le mai ramburseze împrumutul.