Categories
Drept civil Ştiri

ÎCCJ. Hotărârile pronunţate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate (…) în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, respectiv hotărârile pronunţate în cererile formulate în temeiul art. 538 din Codul de procedură penală.

Categories
Drept civil Ştiri

ÎCCJ.Partea amendată pentru introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri poate formula critici care vizează amendarea numai pe calea cererii de reexaminare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recent un recurs în interesul legii cu privire la formularea de critici de către partea în sarcina căreia s-a stabilit amenda judiciară pentru introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Drept civil Ştiri

ICCJ. Sumele reprezentând impozitele locale datorate pentru bunuri valorificate în procedura insolvenței

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 12/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că:

Categories
Articole Drept civil Sancţiuni

Sancţiunile aplicabile neexecutarii obligaţiilor din titlul executoriu, subiect de sesizare CCR

În materie de executare silită se prevede  că dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare.

Art. 906 C. procedură civilă, menţionat mai sus, a fost criticat pe motiv de neconstituţionalitate.

Categories
Articole Drept civil

Perimarea executării silite, motiv de sesizare CCR!

Codul de procedură civilă prevede în materie de executare silită perimarea acesteia. Astfel, în art. 697 alin. 1) C. procedură civilă se prevede că în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.

Potrivit ştirilor juridice, dispoziţia de mai sus a fost criticată pe motiv de neconstituţionalitate fiind sesizată Curtea Constituţională.

Categories
Articole Organizare judiciară

CCR a admis o obiecţie de neconstituţionalitate cu privire la natura recursului în acţiunea disciplinară

Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 51 din Legea nr. 317/2004 prevede în alin. 3) faptul că împotriva hotărârilor prevăzute mai sus se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.

Categories
Articole Drept civil

Cine poate depune cererea de executare silită?

Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Potrivit art. 664 alin. 2 din C. procedură civilă cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Drept civil Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Se va întruni comisia specială pentru a dezbate proiectul de modificare a Codului de procedură civilă

Comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei se va întruni pentru a dezbate proiectul de modificare a Codului de procedură civilă.

Săptămâna trecută, preşedintele comisiei a declarat că sunt aproximativ 100 de articole ale Codului de procedură civilă (Cpc) pentru care există propuneri de modificare ce au avut drept sursă decizii ale Curţii Constituţionale şi situaţii întâlnite în practica judiciară.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Drept civil

ICCJ. Anulare recurs ca netimbrat

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este admisibilă cererea de completare a dispozitivului hotărârii instanței de recurs care s-a pronunțat doar pe excepția anulării ca netimbrat a recursului și nu și pe cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de intimați, reprezentând onorariile avocaților. Așadar, omisiunea instanței de recurs de rezolvare a cererilor incidentale formulate de intimații-pârâți-petenți privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs, constând în onorarii de avocat, se încadrează în dispozițiile art. 2812 alin. 1 vechiul  C. proc. civ., cererea acestora de completare a dispozitivului hotărârii în sensul obligării recurentelor-reclamante la plata cheltuielilor de judecată fiind întemeiată.

Categories
Articole Contencios-administrativ

Care este calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ: apelul sau recursul?

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă au apărut păreri diferite cu privire la calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ. Este notoriu faptul că  legea contenciosului administrativ a reglementat faptul că în această materie hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Confuzia apărută în practica instanțelor a fost determinată de  articolul 25 din legea contenciosului administrativ care reglementează în anumite cazuri calea de atac a apelului. Pratica instanțelor de judecată este neunitară, astfel încât s-a impus sesizarea ÎCCJ pentru a stabili clar care este calea de atac aplicabilă în materia contenciosului administrativ.