Legea nr. 214/2023 prevede modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Tag: Cod Penal
Legea nr. 171/2023 care modifică şi completează art. 226 cu privire la violarea vieții private din Codul penal a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 532/2023.
Se incriminează divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informaţiile furnizate, fără consimţământul persoanei înfăţişate, de natură să provoace acesteia o suferinţă psihică sau să aducă atingere imaginii sale care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională.
Articolul de lege prevede că “(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte: [. . .] c) neplata, cu rea – credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Sintagma “şi dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei” din cadrul art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal a făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei unei hotărâri prealabile privind unele dispoziții din Codul penal.
Se au în vedere dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
1. Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului “tempus regit actum”.
2. Dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018 – 30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă.
În Monitorul Oficial nr. 1031/2022 a fost publicată Decizia nr. 37/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
S-a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “Dacă persoana care deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcţionar public potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. 1 din Codul penal de la 1968, art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II – a din Codul penal actual sau ale art. 175 alin. (2) din Codul penal actual. ”
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind art. 338 alin. (2) din Codul penal.
Curtea Constituţională a fost sesizată să se spronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal.
Reamintim că prin Decizia nr. 297/2018 Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea “oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională
Rasismul şi xenofobia sunt încălcări directe ale principiilor libertăţii, democraţiei, ale respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi ale statului de drept, principii pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi care sunt comune statelor membre.
Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea “oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, întrucât aceasta este neclară, incoerentă şi lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situaţie juridică incertă referitoare la condiţiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârşite.