Categories
Articole Drept civil

RIL admis. Instanţa analizează doar condiţiile formale ale hotărârii arbitrale sau şi pe cele de fond?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu un recurs în interesul legii privind art. 603 din Codul de procedură civilă.

Obiectul recursului în interesul legii are în vedere interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă cu privire la sintagma “după verificarea (. . .) respectării condiţiilor”, în sensul de a stabili dacă instanţa de judecată, învestită în baza prevederilor legale amintite, analizează doar condiţiile formale ale hotărârii arbitrale sau şi pe cele de fond.

Categories
Articole Drept civil

Instanţa de tutelă poate dispune compensaţia obligaţiilor de întreţinere datorate de fiecare părinte copilului care nu locuieşte cu acesta!

Înalta Curte de Casaţie şi Justitţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unui recurs în interesul legii.

Categories
Drept civil Ştiri

RIL admis. Trecerea debitorului la procedura falimentului

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a constituit obiectul unui recurs în interesul legii.

Prin Decizia nr. 4/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 426/2021, Înalta Curte de casaţie şi Justiţie a reţinut că în aplicarea dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. a) şi art. 43 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 coroborate cu prevederile art. 480 alin. (2) şi alin. (3) din Codul de procedură civilă, curtea de apel, învestită cu soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii judecătorului – sindic prin care s-a respins o cerere de trecere a debitorului la procedura falimentului sau prin care confirmă un plan de reorganizare, admiţând apelul, va anula hotărârea şi va trimite cauza judecătorului – sindic, cu dispoziţie obligatorie de trecere a debitorului în faliment.

Categories
Acţiunea civilă Articole Drept civil

Ştiaţi că instanţa de judecată nu poate consfinţi acordul de mediere referitor la înţelegerea părţilor privind desfacerea căsătoriei?

Acest subiect, desfacerea căsătoriei prin acord de mediere, a constituit obiectul sesizării ÎCCJ cu un recurs în intersul legii în sensul de a stabili dacă instanţa de judecată poate lua act de acordul de mediere prin care părţile s-au înţeles cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului.

Categories
Articole Drept civil

RIL admis. Interpretarea sintagmei “aceeaşi pricină”, care îl face pe judecător incompatibil!

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu soluţionarea recursului în interesul legii privind interpretarea unei dispoziţii din Codul de procedură civilă.

Categories
Drept civil Ştiri

RIL admis. Suspendarea executării silite

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis un recurs în interesul legii în şedinţa de ieri.

Categories
Articole Drept civil

O dispoziţie din Codul de procedură civilă a fost declarată neconstituţională!

Codul de procedură civilă la art. 524 stabileşte că, contestaţia se soluţionează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor.

Aceste dispoziţii au constituit recent obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate fiind sesizată Curtea Constituţională.

Motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

Potrivit ştirilor juridice, se arată că judecarea contestaţiei privind tergiversarea procesului de către completul învestit cu judecarea cauzei încalcă principiul “nimeni nu poate judeca propria sa cauză”.

Astfel, chiar dacă instanţa nu este parte litigantă, ea este un participant la actul de justiţie, ceea ce înseamnă că orice soluţie dată de aceasta asupra propriilor sale nelegalităţi, fie prin admiterea propriilor sale greşeli posibile sau nelegalităţi, fie prin refuzul de a-şi recunoaşte propriile erori, generează o neîncredere a justiţiabilului în actul de justiţie din cauza pierderii imparţialităţii.

Decizia Curţii Constituţionale

Curtea constată că ţine de opţiunea legiuitorului să reglementeze o procedură în două trepte (contestaţie şi plângere) sau într-o singură treaptă (contestaţie), caz în care cererea ar fi fost judecată numai de instanţa ierarhic superioară (precum în Codul de procedură penală), însă soluţiile legislative promovate în urma opţiunii realizate trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale.

Instituirea unei proceduri de judecată în două trepte, în condiţiile în care prima treaptă nu îndeplineşte exigenţele dreptului la un proces echitabil, pune judecătorul ab initio într-o situaţie obiectiv imposibilă de a-şi evalua şi judeca propria sa conduită, ceea ce demonstrează caracterul său lipsit de efectivitate.

Astfel, Constituţia protejează drepturi concrete şi efective, ceea ce înseamnă că legea nu poate reglementa proceduri ineficiente şi oţioase în vederea atingerii unui scop legitim afirmat şi urmărit ca atare; din contră, legea trebuie să înzestreze aceste proceduri cu elemente de conţinut care să asigure îndeplinirea scopului legitim pentru care au fost instituite.

Prin Decizia nr. 604/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 976/2020, a admis excepţia de neconstituţinalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 524 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale.

Categories
Articole Drept civil

Actele de procedură transmise prin e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, sunt socotite a fi depuse în termen!

Conform ultimelor noutăţi legislative Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unei chestiuni de drept care a creat dificultăţi de interpretare in practica judiciară.

Obiectul sesizării are în vedere dacă: “interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv dacă decizia menţionată prin care s-a stabilit că actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, nu este socotit a fi depus în termen, îşi mai produce efectele ca urmare a modificării legislative a art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (Legea nr. 310/2018).

Practica judiciară în materie

Într-o primă opinie s-a apreciat că Decizia nr. 34 din 15 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu mai produce efecte după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, ca urmare a modificării dispoziţiilor art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018.

Într-o a doua opinie s-a apreciat că Decizia nr. 34 din 15 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept produce efecte în continuare, chiar dacă dispoziţiile art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018.

Decizia ÎCCJ

ÎCCJ aminteşte că trebuie observat că pentru ipoteza actelor de procedură transmise prin intermediul mijloacelor alternative de trimitere a actelor de procedură, cum este cazul poştei sau serviciului de curierat, reglementate prin art. 183 din Codul de procedură civilă, nici anterior modificării acestei norme prin Legea nr. 310/2018, data certă, stabilită conform art. 199 din Codul de procedură civilă, şi situarea acesteia înăuntrul termenului procedural nu constituiau o cerinţă impusă de lege pentru ca actul astfel transmis să poată fi considerat a fi făcut în termen.

Prin Decizia nr. 45/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 961/2020, a reţinut că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.

Categories
Drept civil Ştiri

CCR. Excepţie de neconstituţionalitate admisă cu privire la o dispoziţie din Codul de procedură penală

Plenul Curţii Constituşionale s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitata dispoziţiilor art. 146 indice 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art.1461din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalităţii măsurii referitoare la obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională.

Categories
Articole Drept civil

ÎCCJ. Opozabilitatea hotărârii judecătoreşti

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Sesizarea are în vedere următoarea chestiune de drept: “dacă prevederile art. 643 alin. (2) din Codul civil instituie o excepţie de la opozabilitatea hotărârii judecătoreşti, reglementată de art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă”.