Otto von Bismarck – faimosul om de stat căruia i s-a atribuit supranumele de „Cancelarul de Fier” – observa, pe bună dreptate, că „nicicând nu se rostesc mai numeroase minciuni decât la vreme de război, imediat după vânătoare și înainte de alegeri”.
Înainte de alegeri, în campania electorală, „salvatorii naționali” răsar din cel mai adânc anonimat, precum ciupercile după ploaie. Este, totodată, vremea la care politicienii vechi, îmbătrâniți în rele și cu dosare pătate, se prezintă înaintea alegătorilor cu straie noi, cu voci subțiate și discurs modificat, dar cu năravuri neschimbate.