Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2023 – 2024 a fost modificată de Ordinul nr. 4475/2023 publicat în Monitorul Oficial nr. 540/2023.
În sesiunea iulie 2023, concursul naţional constă în probă scrisă în profilul postului didactic solicitat, potrivit programelor specifice pentru concurs, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
În Monitorul Oficial nr. 579/2021 a fost publicat Odinul nr. 3864/2021 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a feedbackului privind activitatea de învăţare, predare şi evaluare în învăţământul preuniversitar.
Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Cetăţenii care au studiat în România şi doresc desfăşurărea activităţii didactice la nivel preuniversitar în străinătate pot solicita eliberarea adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a adeverinţei privind certificarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic în învăţământul preuniversitar.
Parlamentul a adoptat o iniţiativă legislativă care modifică Legea Educaţiei va permite universităţilor să elibereze diplome de licenţă pe bandă rulantă.
Studenţii, rectorii, dar şi alţi specialişti din cadrul învăţământului superior spun că parlamentarii au hotărât ca de acum cifra de şcolarizare pentru universităţi să fie stabilită printr-o hotărâre de guvern, în urma unei evaluări făcută de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) după criteriul „fiecare cadru didactic să aibă maximum 35 de studenţi la curs”.
Un proiect de lege controversat prevede pedeapsa cu închisoarea pentru elevii sau părinţii care lovesc un cadru didactic. Acest proiect vine în contextul în care tot mai multe cadre didactice s-au plâns de atititudinea elevilor dar chiar şi a părinţilor, care devin violenţi.
Astfel, s-a propus ca elevii sau părinţii care lovesc un cadru didactic, în timp ce acesta se află într-o instituţie de învăţământ, riscă chiar şi şase ani de închisoare.
Propunerea legislativă se referă la recunoașterea profesorului ca autoritate publică şi, odată cu aceasta, include pedepse pentru persoanele care ameninţă sau agresează dascălii în şcoală.
Cadrele didactice cu vechime în învățământ de peste 25 ani și gradul didactic I vor avea norma de predare redusă cu 2 ore săptămânal, fără a li se diminua din salariu.
Senatorii au aprobat un proiect de lege în acest sens, care fusese adoptat tacit, prin depășirea termenului de dezbatere, de către Camera Deputaților.
„Personalul didactic de predare cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului”, prevede proiectul de lege.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de Președinte.
„Mens sana in corpore sano” (o minte sănătoasă într-un corp sănătos) spuneau latinii. Din acele vremuri și până azi, din păcate, sportul nu mai face parte din prioritățile copiilor, astfel încât s-a ajuns ca aproape un sfert dintre copiii de opt ani să fie supraponderali sau obezi. Deși au existat inițiative ca numărul orelor de sport din școli să se mărească pentru a-i face pe copii să înțeleagă că mișcarea îi ajută să se dezvolte armonios, toate acestea au rămas uitate într-un sertar.
Dincolo de problema obezității copiilor cauzată de alimentația defectuoasă și de lipsa mișcării, ÎCCJ a fost sesizată pentru a clarifica dacă orele de educație fizică efectuate de învățători sau de profesori pentru învățământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora.
Se spune că „atunci când un stat nu își plătește profesorii, copiii sunt cei ce plătesc în cele din urmă.” (Guy Bedos) Rezultatele școlare ale elevilor și, în special, cele de la bacalaureat au demonstrat faptul că în ultimii 25 de ani învățământul românesc este într-un continuu declin. Când vezi tineri proaspăt ieșiți de pe băncile școlii care merg să se înscrie pentru a lua șomajul fără să aibă în intenție să își caute un loc de muncă sau să dorească să susțină examenul la o facultate, nu poți să nu te întrebi: cine poartă vina pentru această situație? Să fie de vină profesorii ale căror salarii sunt demotivante, să fie elevii care și-au pierdut în timp interesul pentru învățătură sau vina o poartă statul care nu a investit în învățământ și, implicit, în viitorul acestei țări?
În următoarea sesiune parlamentară, ce va începe în luna septembrie, plenul Senatului va supune la vot proiect de lege care prevede acordarea de pensii de serviciu pentru cadrele didactice din învăţământ, reprezentând 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, înainte de data pensionării.
Iniţiativa legislativă are drept obiect de reglementare acordarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, cu o vechime efectivă de cel puţin 30 de ani, în învăţământ, la împlinirea vârstei de pensionare, a unei pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, înainte de data pensionării.
Comisia de învăţământ a dat un raport de admitere cu amendamente. Astfel, potrivit amendamentelor aduse propunerii legislative, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază, de care beneficiază personalul didactic aflat în activitate.