Legislaţia privind salarizarea bugetarilor a suferit de-a lungul timpului numeroase modeficări şi completări ceea ce a dus la dificultaăţi de interpretare şi aplicare a legislaţiei.
În acest context, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, potrivit noutăţilor juridice, a fost sesizată să se pronunţe asupra unei chestiuni de drept.
Obiectul sesizării
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
–(1) dacă secretarul unei comune poate fi considerat personal din cadrul sistemului public de asistenţă socială, astfel cum este acesta definit prin art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014, astfel încât să beneficieze de majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014 şi art. II din Legea nr. 293/2015, în virtutea atribuţiilor sale prevăzute de art. 24 alin. (1) şi (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011 şi art. 12 alin. (5) din Legea nr. 416/2001;
-(2) dacă este necesar, în plus, ca fişa postului să prevadă atribuţii concrete de asistenţă socială în sarcina sa sau ca el să îndeplinească în concret asemenea atribuţii în lipsa personalului specializat din cadrul primăriei, situaţia fiecărui secretar urmând a fi analizată de la caz la caz, în funcţie de atribuţiile concrete deţinute sau
– dacă nu se poate în nicio situaţie să se considere că secretarul unei comune este personal din cadrul sistemului public de asistenţă socială, deoarece atribuţiile de asistenţă socială pe care acesta le îndeplineşte reprezintă doar o mică parte dintre atribuţiile sale, atribuţii care sunt, în primul rând, de organizare, coordonare şi control a structurilor de la nivelul comunei?
-dacă, în situaţia în care se dovedeşte că un secretar al unei comune a obţinut, prin hotărâre judecătorească, majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014 şi art. II din Legea nr. 293/2015, aceste majorări trebuie aplicate automat tuturor celorlalţi secretari de comune? Într-o asemenea situaţie, simplul fapt că printr-o hotărâre judecătorească se prevede că salariul de bază aferent unei funcţii se majorează cu un anumit procent este suficient pentru ca salariul tuturor celor care deţin o funcţie identică să fie majorat în acelaşi procent sau, din contră, egalizarea la cel mai mare salariu aflat în plată trebuie să se facă prin raportare la cuantumul concret al acestui salariu, fără a interesa cum s-a ajuns la acest cuantum?”
Decizia ICCJ
ICCJ a reţinut că la capitolul VI din Legea nr. 292/2011, intitulat “Personalul din sistemul de asistenţă socială”, se prevede că personalul angajat în cadrul serviciilor sociale, precum şi cel din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială este personal contractual şi, prin excepţie, persoanele cu funcţie de conducere din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială, precum şi personalul cu atribuţii în realizarea şi elaborarea strategiilor şi planurilor anuale de acţiune, în colectarea şi administrarea bazelor de date, în contractarea serviciilor sociale, administrarea resurselor umane şi a activităţilor economico – financiare şi de consiliere juridică pot fi încadrate ca funcţionari publici în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Secretarul comunei coordonează compartimentul de asistenţă socială, iar funcţia publică de conducere este deţinută în virtutea încadrării sale şi a obligaţiilor pe care legea le-a stipulat pentru aceasta.
S-a reţinut că secretarul comunei nu este conducătorul compartimentului de asistenţă socială în sensul Legii nr. 188/1999, nu ocupă funcţia de director, director executiv, director adjunct etc. În plus, personalul de asistenţă socială are ca atribuţii efectuarea unor operaţiuni tehnico – administrative în acest domeniu, în timp ce secretarului îi revine obligaţia legală de a coordona compartimentul şi nu i se cuvin majorările salariale.
Prin Decizia nr. 78/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 127/2019, s-a admis sesizarea şi s-a reţinut că secretarul comunei nu face parte din personalul public de asistenţă socială, deoarece textele legale incidente nu permit ca secretarul comunei în condiţiile exercitării atribuţiilor sale prevăzute de art. 12 alin. (5) din Legea nr. 461/2001 şi art. 24 alin. (1) şi ( 2) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2001 să fie considerat personal din cadrul sistemului public de asistenţă socială pentru a putea să beneficieze de majorările salariale.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 12 noiembrie 2018, că admite în parte sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1188/112/2017, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: 
În 
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost recent modificată.
Guvernul a adoptat o hotărâre privind regulamentul-cadru care stabileşte locurile muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă din familia ocupaţională sănătate şi asistenţă socială.
Cicero (106-43 î.Hr.), faimosul filosof, om politic și jurist al Romei antice, se întreba, pe bună dreptate: „De ce să compătimești, în loc să ajuți, atunci când poți?”. Autoritățile administrației publice nu doar că pot să-i ajute pe acei cetățeni aflați în dificultate, dar și au obligația legală de a o face.
Suma plătită în contul principalelor beneficii de asistenţă socială a depăşit în septembrie 815 milioane lei, din care 774,28 drepturi curente şi 40,75 milioane lei alte plăţi, conform statisticilor Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
Persoanele cu dizabilități din România care doresc să beneficieze de acces gratuit sau subvenționat parțial la evenimente culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber, organizate și în alte state membre ale Uniunii Europene, pot solicita direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului de care aparțin eliberarea unui card european pentru dizabilitate.
Legea asistenţei sociale a suferit unele modificări recente aduse prin Legea nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi pentru completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, publicată în 