transpUnii dintre noi ştiu prea bine cum e să simţi că ţi s-au scufundat deodată toate corăbiile, la citirea ultimelor noutăţi legislative! Legea, fiind concepută de către oameni, cu defectele şi calităţile lor, nu poate fi întotdeauna perfectă şi pe placul tuturor. Adesea, legea poartă pecetea de neşters a carenţelor (morale, profesionale, sufleteşti) ori a intereselor celor ce au redactat-o. Dar fiind lege trebuie respectată!

Când nemulţumirea cetăţenească faţă de legislaţie şi legiuitori ajunge la un punct critic, lumea iese în pieţe cerând legi mai drepte şi aflate în acord cu drepturile fundamentale ale fiinţei umane. Aşa cum o arată istoria, se ajunge şi la violenţe, la care statul, mai devreme sau mai târziu, răspunde disproporţionat.

Astfel de episoade, păguboase pentru întreaga societate, ar putea fi evitate în parte dacă cetăţenii şi-ar fructifica dreptul de a-şi spune părerea şi a formula sugestii asupra reglementărilor aflate în stadiu de proiect! Aţi fost vreodată nemulţumit sau revoltat la citirea vreunui text de lege?

Mulţi vor răspunde afirmativ! Şi atunci vor urma alte două întrebări: aţi formulat vreodată vreo recomandare concretă de modificare ori completare a unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică? Nu ştiaţi că aveţi acest drept?

 

Noutăţi legislative în materia transparenţei decizionale

Una dintre noutăţile legislative ale acestei luni este Legea 281/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a fost publicată în “Monitorul Oficial” nr. 679/2013.

Legea 52/2003 stabileşte un minimum de reguli aplicabile în scopul asigurării transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele, cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.

Printre scopurile amintitei legi se numără şi sporirea gradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean şi înlesnirea unei participări active a cetăţenilor, atât în procesul de luare a deciziilor administrative, cât şi în procesul de elaborare a actelor normative.

La elaborarea Legii 52 s-a pornit de la următoarele principii: consultarea cetăţenilor cu privire la proiectele legislative şi deciziile administrative, informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public ce urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi participarea activă a cetăţenilor în ceea ce priveşte procesul de elaborare a proiectelor de acte normative ori în luarea deciziilor administrative.

Şedinţele şi dezbaterile autorităţilor şi instituţiilor sunt publice, aşa cum precizează Legea 52/2003!

 

Cetăţeanul, părtaş la elaborarea legii!

La elaborarea unui nou act normativ, autorităţile administraţiei publice au îndatorirea să dea publicităţii un anunţ referitor la această acţiune pe site-ul propriu, să-l afişeze la sediul său, într-un spaţiu accesibil pentru public şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor ce au solicitat primirea acestor informaţii.

Aşa cum ne-am obişnuit şi aşa cum, până la urmă, este firesc, anunţul privitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publică, cu minimum 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea sa spre avizare de către autorităţile publice.

În acest anunţ, spune Legea 52/2003, va figura o notă de fundamentare, o expunere de motive ori un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, dar şi termenul până la care pot fi aduse propuneri.

Esenţial este să fie precizate locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, recomandări privind proiectul de act normativ. Fără acestea, transparenţa decizională şi dreptul de implicare cetăţenească ar fi doar ficţiuni!

Legea 281 mai introduce şi obligativitatea includerii în acest anunţ, pe lângă cele expuse, a datei afişării şi a unui studiu de impact ori de fezabilitate.

Tot în acest termen va fi transmis de către iniţiator la asociaţiile de afaceri şi anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri. Să recunoaştem că o condiţie de succes în afaceri este operativitatea accesului la informaţie!

Măcar atâta efort pot face şi autorităţile publice pentru întreprinzători: să le aducă la timp în atenţie ceea ce au de gând să mai… comită. Barem să ştie oamenii la ce să se aştepte, să ia măsuri pentru limitarea pagubelor, că iniţiative care să favorizeze libera iniţiativă nu vedem prea des!

După cum agricultorul stă toată vara ochi şi urechi atunci când se prezintă prognoza meteo, tot aşa şi afaceristul trebuie să fie cu ochii-n patru, atât în ceea ce priveşte proiectele de acte normative, cât şi pe noutăţile legislative ce l-ar putea privi. România e ţara surprizelor, dar paza bună şi vigilenţa reduc primejdia cea rea !

Perioada pe care o avem la dispoziţie pentru a înainta în scris propuneri, păreri sau sugestii referitoare la propunerea legislativă adusă în atenţia publicului spre dezbatere, este, prin lege, de minimum 10 zile calendaristice, fiind stabilită la publicarea anunţului de către autoritatea administrativă (consiliul local etc.).

 

Îndatoririle autorităţii publice

Tot la categoria noutăţi legislative se încadrează şi completările aduse de Legea 281/2013 care stabilesc că sugestiile, propunerile sau opiniile legate de proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un anume registru. În acest registru va fi menţionată data primirii, persoana de la care s-a primit propunerea şi desigur opinia sau recomandarea.

Atunci când transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice, persoanele sau organizaţiile interesate vor specifica şi articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă. De ce să obosească slujbaşii autorităţilor să caute prin texte şi să priceapă ce-a vrut să zică cetăţeanul ?!

Autorul propunerilor sau sugestiilor va trebui să menţioneze data trimiterii lor şi datele sale de contact.

Noutăţi legislative avem şi cu privire la modul în care se vor desfăşura, de-acum, dezbaterile publice. După cum stabilea şi anterior Legea 52, “cârmaciul” autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă. Acest slujbaş va primi propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus!

Legea 281 precizează că, prin persoana desemnată, autoritatea publică va organiza întâlnirea, va publica pe site-ul propriu (va afişa şi la sediu) inclusiv felul în care se va face colectarea recomandărilor, modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul alocat alocuţiunii şi orice alte amănunte privind cursul dezbaterii publice.

În funcţie de cum se va interpreta această prevedere la nivelul fiecărei autorităţi se va putea manifesta şi dreptul general la liberă exprimare al oricărui cetăţean interesat!

Oricât spaţiu de desfăşurare ar avea dreptul la opinie al vreunui cetăţean, dezbaterea publică nu se va încheia decât în momentul în care toţi solicitanţii înscrişi la cuvânt şi-au exprimat părerile, cu referire concretă la proiectul de act normativ aflat în discuţie.

O limitare trebuie să existe, totuşi, fiindcă experienţa arată că unii vorbitori (cetăţeni cu logoree) se mai abat de la esenţa discuţiei. Nu sunt singurii care uită de ce sunt acolo! Uneori şi autorii de proiecte legislative o mai iau pe arătură. Doar că aceştia mai vor şi să-şi transforme viziunile de peste noapte în legi.

Nu demult un grup de parlamentari voia să-i oblige pe florari, prin modificarea Codului muncii, să lucreze şi-n zilele de sărbătoare legală. Problemă naţională de maximă gravitate: de unde să mai cumpere flori, de sărbători, aleşii neamului (sau alţi doritori), dacă florăresele sunt, şi ele, libere ca toată lumea? Nu s-au gândit, însă, la un aspect: dacă perseverezi în a bate câmpii, ai mari şanse să găseşti, pe-acolo, şi câte-o floare sau două!

Oricum, la dezbaterea publică vor fi de faţă obligatoriu şi iniţiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituţiei sau autorităţii publice locale. Vor fi prezenţi şi experţii ce-au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus ori a studiului de fezabilitate !

Autoritatea publică responsabilă va oferi, în maximum 10 zile calendaristice de la finalizarea dezbaterilor, şi acccesul (pe site şi la sediu) la documente precum versiunea finală adoptată a actului normativ, minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate şi versiunile ulterioare ale proiectului de act normativ, în variatele faze de elaborare.

În Legea 52/2003 se precizează că în toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, ele vor avea loc în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. 10 zile calendaristice! Aşa specifică Legea 281/2013.

Oricum ar fi recomandările cu privire la un proiect de act normativ, autoritatea publică va trebui să le examineze!

 

Implică-te la timp!

Pentru un stat care aspiră să ajungă pe culmile democraţiei accesul la instanţă şi dreptul cetăţeanului de a formula o plângere în justiţie dacă se consideră prejudiciat în relaţia sa cu autoritatea, reprezintă condiţii obligatorii. Şi încălcările drepturilor conferite de către Legea 52/2003 pot fi aduse înaintea judecătorilor. Ca să se ghideze în alcătuirea plângerii sale, cetăţeanului îi stă la dispoziţie Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ!

De reţinut! Autorităţile administraţiei publice locale sau centrale au, pe site-urile proprii, câte o rubrică dedicată transparenţei decizionale, unde sunt afişate, conform legii, proiectele de acte normative ce trebuie aduse în atenţia publică.

Din timiditate sau, mai des, din nepăsare, românii nu-i deranjează prea mult pe autorii proiectelor de acte normative, neaducând pe atât de des cât ar trebui propuneri de modificare. Nu-şi valorifică acest drept, nu-şi spun cuvântul.

Funcţionează încă mentalitatea de slugă: “şi dacă spun ce cred, cine mă ia pe mine-n seamă?!” Dar ne plângem, în schimb, că nu ne sunt oferite condiţii propice de succes, dezvoltare şi trai decent.

O lege deja aprobată şi publicată în “Monitorul Oficial” se modifică mai anevoie, dar un proiect legislativ cu mari lacune (o lege nenăscută încă), poate fi modificat printr-o avalanşă de propuneri şi păreri defavorabile în cadrul dezbaterilor, mai înainte de a fi aprobat, mai înainte să capete forţa aplicabilităţii. Doar să aibă cetăţenii interes, să se implice, să vină cu opinii, cu soluţii.

Cine tace ori e complice ori nu-i pasă ce se va întâmpla; ori crede că slujbaşii ori aleşii ce activează în instituţiile sau autorităţile publice sunt un soi de fii ai zeilor, precum faraonii egipteni şi, de aceea, sunt infailibili!

Cetăţene, bate fierul cât e cald!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.