Noi reguli privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate


Pentru condițiile improprii din penitenciare, statul român a fost obligat de CEDO să achite în perioada 2016-2017 peste 1.600.000 euro. În aprilie 2017 CEDO a pronunțat o decizie-pilot cu privire la condițiile din penitenciarele din România. Conform acesteia, statul român are la dispoziție 6 luni pentru a rezolva problema suprapopulării și a condițiilor din penitenciare. În prezent, în România există închisori cu un grad de ocupare de 170%.

Prin această decizie România a fost amendată cu 17.850 euro fără să i se impună vreo măsură anume. Practic, până când statul român nu remediază problema, toate cauzele similare privind condițiile de detenție  nu se mai judecă la CEDO fiind suspendate.

Legiuitorul român a stabilit modul de executare al pedepselor prin legea 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal care a fost publicată în Monitorul Oficial 571 din 18 iulie 2017. Prevederile sale se aplică de la 21 iulie 2017.

Ce noutăți legislative aduce legea?

Știrile juridice prevăd că regimul de executare a pedepselor privative de libertate în regimul inferior de grad de severitate are loc dacă cel condamnat a întreprins eforturile necesare în cadrul muncii prestate sau s-a implicat în activitățile din planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică.

Atunci când se calculează pedeapsa executată efectiv se ține cont, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și de executarea acesteia în condiții necorespunzătoare. În acest caz, pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată. Acordarea beneficiului celor 6 zile se calculează începând cu 24 iulie 2012.

Noutățile legislative prevăd că este interzisă transferarea/mutarea, pentru motive personale, a celui condamnat, din condiții corespunzătoare în necorespunzătoare de detenție pentru a beneficia de măsura compensatorie prezentată anterior.

Legiuitorul apreciază că intră în categoria de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare de cazare: lipsa accesului la activități în aer liber, cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut care se calculează excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul celor cazați în acele camere, indiferent de dotarea spațiului în cauză.

În categoria de condiții necorespunzătoare de cazare sunt incluse: lipsa accesului la lumina naturală sau disponibilitatea de ventilație, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a respecta normele sanitare de bază și cerințele de igienă și existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții acestor camere.

Nu va fi considerată executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost în tranzit sau a fost internată în infirmerii din cadrul locurilor de detenție, în spitale din rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor, a MAI sau din rețeaua sanitară publică.

Rețineți că aceste prevederi nu se aplică dacă persoana în cauză a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive pronunțate de instanțele române sau de CEDO, pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri și a fost transferată într-un spațiu de detenție cu condiții necorespunzătoare.

Cei condamnați au dreptul de a vorbi de la telefoanele publice din penitenciare. Aceste convorbiri au caracter confidențial. În reglementarea anterioară, acestea se efectuau sub supraveghere vizuală.

Munca prestată în penitenciar

Pentru acordarea liberării condiționate, pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, se calculează astfel: dacă prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă (în reglementarea anterioară erau considerate 5 zile executate pentru 4 zile de muncă), dacă prestează o muncă neremunerată, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă (în reglementarea anterioară erau considerate 4 zile executate pentru 3 zile de muncă) și în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 2 zile executate pentru o noapte de  muncă (în reglementarea anterioară erau considerate 3 zile executate pentru 2 nopți de muncă).

Veniturile realizate de cel condamnat se încasează de administrația penitenciarului în care se află cel în cauză și se împart astfel: 40% din venit îi revine celui condamnat care poate folosi  pe durata executării pedepsei 90% din bani, iar 10% se consemnează pe numele său la Trezoreria Statului urmând a-i încasa atunci când va fi pus în libertate, iar 60% din venit revine administrației penitenciarului.

Aceste venituri nu constituie venituri salariale și se impozitează conform legii pentru impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. Veniturile nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în raport cu programul de muncă.

Știrile juridice precizează că, dacă cel condamnat renunță la procentul de 40% în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată și zilele executate pentru zilele de muncă prestate se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.

Comisia de evaluare a condițiilor de detenție

Începând cu 26 iulie 2017 în fiecare penitenciar se va desemna Comisia de evaluare a condițiilor de detenție. Din comisie vor face parte directorul adjunct economic administrativ care va fi președintele, directorul adjunct siguranță și regim echivalent, șef serviciu regim penitenciar sau echivalent, șefii de secție au clădirilor evaluate, medicul-șef și responsabilul privind protecția muncii care va avea calitatea de secretar.

Începând cu 1 august 2017, Comisia va efectua un inventar al clădirilor cu destinația de spații de cazare pentru cei privați de libertate. În 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii 169/2017, Comisia ca analiza care clădiri intră în categoria condițiilor necorespunzătoare de detenție. Situația centralizată a clădirilor care nu asigură condiții corespunzătoare de detenție urmează a fi aprobată prin ordin al ministrului justiției în 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Până la 1 mai a fiecărui an, situația acestor clădiri va fi reactualizată.

În 90 de zile începând de la 21 iulie 2017, Biroul evidență și organizarea muncii din cadrul fiecărei unități va deschide o fișă de evidență pentru fiecare persoană privată de libertate. În fișă vor fi trecute clădirile în care a fost cazată pe durata pedepsei. Rețineți că pentru cei privați de libertate care au început executarea pedepsei anterior datei de 24 iulie 2012 fișa va cuprinde doar informațiile ulterioare acestei date.

Același Birou va efectua și calculul zilelor câștigate în raport cu perioada executării pedepsei în condiții necorespunzătoare de detenție.