Archive for the Category »Avocaţi «

Este bine cunoscut că profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, iar în exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune doar legii, statutului profesiei și codului deontologic.

Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat prevede că este nedemn a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară. Alte două cazuri de nedemnitate sunt legate de cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară sau de cel al falitului fraudulos, chiar reabilitat. Mai mult …

Profesia de avocat este o profesie liberă şi independentă cu organizare şi funcţionare autonome iar în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

Legislaţia, art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prevede cazurile de nedemnitate, şi anume se prevede că este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

Potrivit ştirilor juridice, articolul menţionat mai sus a atras atenţia şi s-a considerat că nu este conform prevederilor constituţionale, formulându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …

Sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul legii privind exercitarea profesiei de avocat contravine dispozițiilor constituționale, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de admitere a excepției.

În motivare se arată că: “Curtea constată că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituțională și contravine dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat”.

Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat este reglementată prin Legea nr. 51/1995. legea care nu de multe ori a fost contestată pe motiv că nu respectă unele prevederi constituţională.

O nouă excepţie de neconstituţionalitate a fost depusă pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale, potrivit ştirilor juridice.

Care au fost motivele de neconstituţionalitate?

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că Legea nr. 51/1995 încalcă drepturile cetăţenilor şi nu conferă cadrul legal pentru exercitarea profesiei de avocat în acord cu prerogativele ei, de libertate şi independenţă. În acest sens, arată că Legea nr. 51/1995 nu defineşte procedura de înfiinţare a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) şi nu stabileşte care este situaţia juridică a acesteia, dacă este instituţie de stat sau asociaţie de tip privat. Mai mult …

O propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii face mare vâlvă în ultimele zile.

Astfel, potrivit ştirilor juridice, acesta a propus ca avocații care au cel puțin 18 ani de vechime în profesie ar putea ajunge judecători sau procurori fără să mai treacă printr-un examen de admitere în magistratură, potrivit unei propuneri recente a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Mai exact, aceștia ar putea fi numiți pe posturile vacante stabilite de CSM, în urma unui interviu susținut în fața Plenului Consiliului însă condiția esențială este ca avocații să aibă o reputație profesională intactă.

În concluzie această prevedere le-ar permite avocaților cu o reputație profesională neștirbită să intre mai ușor în magistratură, fără a susține un examen scris. Propunerea celor din Consiliu este ca acești avocați să susțină un interviu în fața Plenului CSM. Mai mult …

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 27 din legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, care prevăd că apărătorii nu mai pot profesa dacă au fost condamnați penal.

În decizie se arată: “În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, (…) a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.27 lit.d) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”. Mai mult …


În ultima vreme au tot circulat zvonuri în spațiul media cu privire la o așa-zisă “imunitate” care urmează a fi acordată prin lege avocaților. Înainte de a trage concluzii pripite și a lua de bun ceea ce aruncă unii în eter, ar fi bine ca fiecare să încerce să își formeze propria convingere lecturând lista „superimunităților” acordate avocaților.

Cred ca ar trebui plecat de la definiția dată de DEX imunității care reprezintă un „ansamblu de drepturi sau privilegii de care se bucură unele categorii de persoane. Acele persoane sunt parlamentarii care pot să nu fie urmăriți, învinuiți și trimiși în judecată pe durata mandatului decât cu aprobarea organului legislativ,  cei care lucrează în diplomație și judecătorii CCR care nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei sau a Președintelui României. Potrivit DEX, imunitatea lucrează ca o umbrelă care îl apără pe cel aflat sub protecția ei de posibilitatea de a fi trimis în judecată pentru faptele sale. Mai mult …

Importante modificări vor fi aduse Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Preşedintele a semnat  Decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, aceasta urmând a fi publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit proiectului de lege vor fi aduse mai multe modificări şi le vom analiza pe cele mai importante.

Percheziția și ridicarea de înscrisuri de la sediul profesional al avocatului

Potrivit ştirilor juridice vor fi exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării:
a) înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său;
b) înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client. Mai mult …

imagesavrOrganizarea şi exercitarea profesiei de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995.

Vom supune atenţiei trei reglementări din actul normativ prevăzut mai sus şi anume:

Art. 48: (1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, să folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.”.

Art. 89 alin. (1): “Sancţiunile disciplinare sunt: [. . .]
e) excluderea din profesie.”.
Art. 14: “Este nedemn de a fi avocat: [. . .]
b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară”. Mai mult …

avocat
Camera Deputaţilor a adoptat cu 237 de voturi, reprezentând unanimitatea, Legea avocaţilor care presupune introducerea unei aşa-zise imunitate pentru aceştia.

Conform documentului, se interzice ridicarea şi confiscarea acelor înscrisuri care cuprind comunicări între client şi avocatul său, dar şi înscrisurile care conţin consemnări făcute de avocat ce privesc aspecte referitoare la apărarea unui client.

O altă clauză prevăzută în lege presupune că raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă/reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală.

De asemenea, la propunerea deputatului UDMR Mate Andras Levente, a fost eliminată excepţia pentru care aceste acte puteau fi ridicate sau confiscate, şi anume în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea motivată că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei.