În procesul penal poate fi subiect şi partea responsabilă civilmente. Aceasta este persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea art. 86 C. procedură penală care reglementează partea responsabilă civilmente.

Problema supusă analizei

Potrivit noutăţilor legislative s-a susţinut că prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sa arătat că, în practica judiciară naţională, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, în sensul stabilirii calităţii procesuale a entităţii denumite Fondul de garantare a asiguraţilor în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment, respectiv limitele răspunderii în procesul penal.

Pratica instanţelor

Într-o primă orientare a practicii judiciare (majoritară), instanţele de judecată au apreciat că Fondul de garantare a asiguraţilor nu are calitate procesuală pasivă în procesul penal, în condiţiile în care, din coroborarea art. 2 alin. (3), art. 11 şi următoarele din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, rezultă fără dubiu calitatea de garant a acestuia, şi nu aceea de succesor universal în raport cu asigurătorii aflaţi în procedura falimentului, acesta garantând plata de indemnizaţii/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii, încheiate, în condiţiile legii, în cazul falimentului unui asigurător, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut de Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi în limitele resurselor financiare disponibile la momentul plăţii.

Într-o a doua orientare a practicii judiciare (minoritară), instanţele de judecată au apreciat că Fondul de garantare a asiguraţilor participă în procesul penal, diferind opiniile cu privire la calitatea procesuală a acestuia, natura şi întinderea răspunderii penale pe care o implică.

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii

Prin Decizia nr. 26/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 162/2018 s-a admis recursul în interesul legii.

În condiţiile în care societatea de asigurare are calitatea de parte responsabilă civilmente, iar deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia nu are ca efect încetarea calităţii de subiect de drept, nu există niciun temei legal în baza căruia calitatea de parte responsabilă civilmente a societăţii de asigurare să îi fie transferată Fondului de garantare a asiguraţilor sau în baza căruia Fondul de garantare a asiguraţilor să fie introdus în procesul penal, ca a doua parte responsabilă civilmente.

Nici din punct de vedere convenţional Fondului nu-i revine vreo obligaţie decurgând din subrogarea în calitatea de asigurător, el fiind, aşa cum s-a arătat, doar un garant în ceea ce priveşte plata de indemnizaţii/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii, în cadrul unei proceduri administrative strict reglementate, ce se constituie în singura modalitate de recuperare a creanţei de la această entitate juridică, în cazul falimentului unui asigurător.

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că în procesul penal, Fondul de garantare a asiguraţilor în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.

 

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.