Categories
Drept civil Ştiri

Contestaţie în anulare pe motivul necitării

images (3)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, în Decizia nr. 906 din 24 martie 2015, faptul că pentru a fi admisă contestaţia în anulare, pe motivul necitării, trebuie îndeplinite unele condiţii în mod cumulativ.

Condițiile admisibilităţii contestaţiei se referă la: obiectul căii extraordinare de atac să îl constituie o hotărâre irevocabilă, partea care exercită calea de atac să nu fi putut invoca motivul contestației în anulare pe calea apelului sau recursului şi, în măsura în care motivul a fost invocat în fața instanței de recurs, să fi fost respins din necesitatea efectuării unor verificări ale situației de fapt sau recursul să fi fost respins fără a fi fost judecat în fond.

Categories
Articole

Voluntariatul ca experienţă profesională

voluntariat

Prin Hotărârea nr. 371/2016, publicată în M.Of. nr 397/25.05.2016, se modifică şi se completează statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.579/2005.

Modificările şi completările aduse

În ceea ce priveşte condiţiile de încadrare a persoanelor voluntare, se elimină maximul vârstei până la care se putea încadra ca şi voluntar, de 50 de ani. Acum, orice persoana indiferent de vârstă poate fi voluntar.

S-a eliminat cerinţa ca persoana care solicita să fie voluntară să aibă o atestare într-o specializare pentru care încheie contractul de voluntariat.

Categories
Articole Drept civil

Cum decide ICCJ dacă o cauză este admisibilă sau inadmisibilă?

Legea+pensiilor+speciale+ale+ale%C5%9Filor+ar+putea+fi+discutat%C4%83+%C3%AEn+Parlament_481118

În practica instanţelor de judecată, de multe ori, se recurge la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Această procedură este una contencioasă, incidentală, de colaborare judiciară între instanţele naţionale cu scopul de a asigura o practică judiciară unitară.

Înalta Curte este sesizată cu mii de cereri anual, însă nu toate sunt admisibile, cum este şi cea de faţă. Prin Decizia nr.10/2016 publicată în M.Oficial nr. 393/2016, instanţa a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată.

Obiectul sesizării

Curtea de Apel Cluj, a sesizat ICCJ, în baza art. 519 C. procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept pe care a supus-o analizei.

Categories
Contencios-administrativ Drept civil Ştiri

Obligativitatea citării societăţii de asigurare

justitie1

Supunem în atenţie un subiect important, şi anume, acela, al obligativităţii citării societăţii de asigurare în cazul plângerii contravenţionale.

Potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Ordonanţa 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria, va cita şi societatea de asigurare menţionată în procesul verbal de constatare a contravenţiei.

Agentul constatator, în cazul în care nu a fost citat şi s-a pronunţat o hotarâre, poate ataca hotarârea cu recurs. În cazul în care se declară recurs, se poate ajunge până la casarea hotărârii pronunţate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Chiar dacă, contravenientul are încheiat un contract de asigurare şi a consimţit ca persoana păgubită să fie despăgubită pe baza înţelegerii între părţi cu acordul societăţii de asigurări, judecătoria este obligată să citeze şi societatea de asigurare.

Dispoziţiile ordonanţei mai sus menţionate au caracter imperativ, instanţa are obligaţia, ci nu facultatea de a cita şi societatea de asigurare, nerespectarea prevederilor art. 33 alin.(2) din Ordonanţa 2/2001 duc la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Categories
Drept penal Ştiri

Repararea prejudiciului nepatrimonial în cazul vătămării corporale din culpă

daune moratorii

De cele mai multe ori, în practica instanţelor de judecată se acordă despăgubiri pentru repararea prejudiciului nepatrimonial în cazul vătămării corporale din culpă.

În mod firesc, ne întrebăm cine este îndreptăţit să obţină această despăgubire şi dacă se răspunde pentru întreg prejudiciu chiar dacă victima a contribuit şi ea cu vinovăţie la cauzarea acestuia.

Înalta Curte de Casaţie, sesizată de Curtea de Apel Tărgu Mureş, prin Decizia nr.12 în dosarul nr. 911/1/2016, a lămurit acest aspect.

Temeiul legal pe care îşi fundamentează motivarea sunt, art. 1371 alin. (1) C. civil şi art. 1391 alin. (1) C. civil.

S-a stabilit că dispoziţiile art. 1391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracţiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracţiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptăţită să obţină o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială.

Iar, dispoziţiile art. 1371 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, autorul faptei va fi ţinut să răspundă numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o în cazul în care victima prejudiciului a contribuit şi ea cu vinovăţie la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă.

Concluzionând soluţia instanţei, doar victima infracţiunii este îndreptăţită să obţină şi să solicite despăgubiri pentru prejudiciu nepatrimonial cauzat, iar autorul nu va răspunde pentru întreg prejudiciu ci doar pentru partea pe care a cauzat-o, victima va răspunde şi ea pentru acea parte din prejudiciu pe care a cauzat-o cu vinovaţie.

Categories
Drept penal Ştiri

Implicaţiile nesemnării declaraţiei la rubrica depunerii juramântului

scr

 

Tribunalul Bistriţa Năsăud, prin încheierea penală nr. 21/2015, a stabilit că „cererea inculpatului de a fi excluse declarațiile martorilor, cu motivarea că nu au semnat în rubrica alocată depunerii jurământului, nu va fi însușită, întrucât respectivele declarații au fost semnate de cei în cauză, pe fiecare filă care astfel și-au asumat relatările făcute în fața organelor judiciare. Pe de altă parte, lipsa semnăturilor în rubrica aferentă jurământului nu duce automat la concluzia că acesta nu a fost rostit de martori, putând fi vorba de o eroare materială. În fine, sinceritatea unui martor în legătură cu aspectele declarate nu se examinează exclusiv prin prisma semnăturii pe care o depune la rubrica alocată jurământului.”

Prin urmare, nefiind vorba de probe obținute în mod nelegal, în sensul prevederilor art. 102 Cod procedură penală, solicitarea inculpatului de excludere a declarațiilor martorilor care nu au semnat în rubrica alocată depunerii jurământului nu va fi admisă.

Categories
Drept penal Ştiri

Repararea prejudiciului creat prin discriminare, instanţă competentă

lc

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr.10 în dosarul nr.7/2016, a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.

Putem concluziona problema supusă în atenţia Înaltei Curţi printr-o întrebare: Ce instanţă este competentă material să soluţioneze litigiile având ca obiect repararea prejudiciului creat prin discriminare, judecătoria sau tribunalul?

Înalta Curte a lămurit acest aspect şi potrivit acesteia: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, instanţa competentă să soluţioneze cererile pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare este judecătoria sau tribunalul, după caz, ca instanţe de drept civil, în raport cu obiectul învestirii şi valoarea acestuia, cu excepţia cererilor în care discriminarea a survenit în contextul unor raporturi juridice guvernate de legi speciale şi în care protecţia drepturilor subiective se realizează în faţa unor jurisdicţii speciale, cazuri în care cererile vor fi judecate de aceste instanţe, potrivit dispoziţiilor legale speciale.”

Analizând soluţia instanţei putem concluziona că se vor aplica dispoziţiile de drept comun în cazul în care discriminarea nu intervine în contextul unor situaţii guvernate de legi speciale, deoarece, aşa cum ştim, specialul derogă de la general, iar dispoziţiile legilor speciale au întâietate. Dacă nu sunt aplicabile dispozii speciale, competenţa se stabileşte în funcţie de obiectul şi valoria cererii, respectiv judecătoriei sau tribunalului, ca instanţe de drept civil.

Categories
Articole Drept penal

Noi modificări aduse Codului penal şi Codului de procedură penală!

media-143289026393635700

În Monitorul Oficial cu numărul 389 din 23 mai 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Temeiul modificărilor şi completărilor

Motivul pentru care guvernul a modificat C. penal şi C. de procedură penală, îl reprezintă faptul că, de la intrarea în vigoare a Noului C. de procedură penală şi până în prezent au fost adoptate un număr de 15 decizii ale Curţii Constituţionale care au produs un impact important asupra acestui act normativ. De asemenea trebuie să se transpună în legislaţia românească actele normative ale UE din domeniul dreptului penal şi de procedură penală.

Categories
Dreptul muncii Ştiri

Concediul de risc maternal

copil

Concediile de risc maternal se acordă conform reglementărilor OUG 96 din 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă  şi a Normelor metodologice de aplicare a legislaţiei în domeniu.

Concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele care sunt gravide şi au anunţat angajatorul despre acest aspect, care au născut recent şi îşi reiau activitatea după 6 luni de la naştere şi care alăptează şi îşi anunţă angajatorul cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare.

În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să reducă timpul  de lucru sau să repartizeze angajata pe alt post, salariatele au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează: salariatele gravide, înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu pentru salariatele care se întorc mai devreme la serviciu şi care alăptează, în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilităţi, până la 3 ani.

Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens.

Categories
Drept civil Ştiri

Refuzul justificat al încheierii contractului de vânzare

justititie3

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu prevederile art. 1669 alin. (1) C. civil, când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite. Însă trebuie avut în vedere faptul că pentru a se pronunţa hotărârea care să ţină loc de contract de vânzare, antecontractul trebuie să îndeplinească toate condiţiile de validitate ale contractului de vânzare.

În acest sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care  a reținut că, “dacă una, mai multe sau toate condițiile de validitate ale viitorului contract nu sunt îndeplinite, iar refuzul încheierii contractului se justifică pe acest impediment, refuzul încheierii contractului de vânzare este justificat, iar acțiunea în justiție cu acest obiect nu poate fi admisă.

Acest refuz, de a încheia un contract de vânzare, se consideră justificat iar instanţa nu poate admite această acţiune tocmai datorită neîndeplinirii condiţiilor de validitate a antecontractului.