Dacă auzi, într-un context sau altul, cuvântul „prioritizare”, te-ai putea gândi că nu-i unul dintre cele mai des folosite cuvinte ale limbii române. Și totuși orice persoană rațională și orice organizație de succes recurge zi de zi la prioritizare!

Ce înseamnă prioritizare? Pe scurt, înseamnă să știi să identifici obiectivele și activitățile ce trebuie puse pe primul plan și apoi să procedezi în consecință: să le realizezi. Tot prioritizare înseamnă și să identifici scopurile și activitățile ce trebuie puse pe plan secund, oferindu-le locul cuvenit în programul de activitate. În fine, prioritizare mai înseamnă si să fii capabil să identifici acțiunile inutile sau dăunătoare, având capacitatea de-a te abține să le săvârșești.

Prioritizarea este unul dintre secretele succesului și elementul cheie în organizarea spațiului ori gestionarea resurselor, precum și în managementul timpului. Prioritizare nu se face de ieri, de azi. Se face încă din zorii civilizației. La societățile și statele intrate în declin ori guvernate necorespunzător e observabil, întotdeauna, simptomul greșitei prioritizări. La români circula, pe vremuri, o zicală, în acest sens: „țara geme sub tătari, lelea cere lăutari”. Sau „țara arde, babele se piaptănă”.

Astăzi, când sunt puse-n discuție diferitele proiecte de investiții publice este necesar, în primul rând, să ierarhizăm aceste proiecte în funcție de importanța lor socio-economică ori după importanța lor națională sau regională. În caz contrar, drumurile, școlile și spitalele României se vor deteriora de la an la an, în vreme ce banul public va fi cheltuit pe monumente kitsch, terenuri de fotbal amplasate în pantă, spectacole fără spectatori sau panseluțe achiziționate cu 10 euro bucata. Așadar, care ne sunt prioritățile? Cum ierarhizăm proiectele de investiții?

 

Știri juridice 

În „Monitorul Oficial” 460/2018 a văzut lumina tiparului HG 363/2018 privind modificarea și completarea Normelor Metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, aprobate prin HG 225/2014. Să trecem în revistă, acum, noutățile legislative!

Evaluarea gradului de pregătire a unui proiect de investiţii publice nou presupune, pe lângă aplicarea de către ordonatorul principal de credite a noilor criterii de prioritizare, și prezentarea către Ministerul Finanțelor, a informațiilor ce rezultă din aplicarea acestor criterii, mai înainte de momentul promovării sau chiar în momentul promovării, în vederea avizării, a proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Potrivit unor știri juridice de ultimă oră, în etapa de implementare a proiectului de investiții publice ordonatorii de credite vor calcula și vor raporta în fiecare trimestru către Ministerul Finanțelor indicatorii de progres și de rezultat, în scop de monitorizare a aplicării sale.

Ori de câte ori este vorba despre un proiect de investiții publice semnificativ, ordonatorii principali de credite sunt obligați să elaboreze rapoarte de finalizare, în termen de cel mult un an de la punerea în funcțiune.

Fără a fi depășit un termen de cinci ani de la finalizare și darea în exploatare, proiectele de investiții publice semnificative vor fi supuse evaluării performanței de după finalizare. Prin această evaluare va fi stabilită eficiența proiectelor în comparație cu previziunile ce au fost formulate prin studiul de fezabilitate. În termen de 30 de zile de la data elaborării, rapoartele de evaluare a performanței vor fi transmise către Ministerul Finanțelor, de către ordonatorul principal de credite.

 

Principiile prioritizării, aplicabile pentru noile proiecte

Acordarea și justificarea punctajelor pentru noile proiecte de investiții publice semnificative se realizează în urma aplicării unor principii și criterii de prioritizare.

Principiul 1 se referă la Oportunitatea proiectului în contextul strategiilor sectoriale sau naționale. Un punctaj superior (de 10 puncte) va fi obținut atunci când obiectivele generale și țintele proiectului de investiții se află într-o strânsă concordanță cu obiectivele strategiilor naționale sau sectoriale.

Este necesar, aici, să fie indicată strategia la a cărei realizare va contribui proiectul de investiții, dar și a documentului sau actului normativ prin care a fost aprobată strategia cu pricina (ori a sursei la care poate fi consultată). Sursa este, adesea, Monitorul Oficial, caz în care va fi indicat numărul și data publicației oficiale.

Proiectul trebuie să reprezinte o prioritate ridicată în contextul strategiilor sectoriale sau naționale actuale. Un punctaj maxim (10 puncte) va fi obținut atunci când proiectul de investiții a fost inclus în strategiile naționale. Un punctaj de două ori mai mic va fi dobândit dacă proiectul de investiții e inclus numai în strategiile sectoriale.

Principiul 2 se referă la justificarea economică și socială. Trebuie ca proiectul să fie justificat economic prin studiul de fezabilitate, de prefezabilitate, prin memoriul tehnico-economic sau prin nota de fundamentare. Pentru indicatorii de performanță economică vor fi transmise valoarea și modul de calcul, în vreme ce pentru valorile de referință luate în considerare va fi indicată sursa lor oficială.

Proiectul trebuie să aibă o justificare socială (caz în care se vor acorda 10 puncte). În funcție de specificul proiectului sau sectorului, ordonatorii principali de credite vor trebui să prezinte cel puțin 3 indicatori cost-utilitate, prin care să fie fundamentat punctajul acordat pentru justificarea socială. Printre indicatorii de utilitate se pot număra sporirea calității vieții, diminuarea poluării, creșterea numărului de locuri de muncă etc.

Impactul de mediu al proiectului trebuie să corepundă cu prevederile legislației naționale, aspect care trebuie să reiasă din documentul pe care l-a emis autoritatea de mediu competentă (caz în care va fi obținut un punctaj maxim).

Principiul 3 se referă la suportabilitatea și sustenabilitatea financiară. Cerințele totale de finanțare ale proiectului trebuie să țină seama de o estimare realistă a resurselor disponibile pentru respectivul sector.

Cel mai scăzut punctaj cu putință va fi obținut atunci cât proiectul de investiții e finanțat în totalitate de la bugetul de stat iar punctajul maxim va fi obținut atunci când proiectul de investiții a fost finanțat din fonduri nerambursabile ori din alte surse.

În cazul proiectelor de investiții publice pentru care sunt actualizați indicatorii tehnico-economici aprobați, dar și pentru cele incluse în legea bugetului de stat, vor fi indicate numărul și data hotărârii de guvern.

E necesar să existe „aranjamente credibile” pentru acoperirea durabilă a costurilor de operare și întreținere ce survin de îndată ce proiectul a fost finalizat. Dacă materializarea proiectului nu va genera venituri, punctajul va fi minim; punctajul maxim va fi obținut în cazul în care vor fi generate venituri care să acopere în întregime cheltuielile de operare și întreținere.

Principiul 4 se referă la aranjamentele pentru implementare sau performanța în implementare. Este evaluat modul în care a fost pregătit proiectul. Trebuie ca proiectul să aibă studiu de prefezabilitate și de fezabilitate, să aibă indicatorii tehnico-economici aprobați și, eventual, alte documente aprobate. Dacă la data relevantă nu era cerută, de către lege, elaborarea ori aprobarea vreunui document, vor fi furnizate suficiente informații în vederea verificării justificărilor prezentate.

De preferat e să nu fi fost depășit costul total aprobat inițial al investiției, actualizat cu indicii de prețuri iar durata aprobată inițială de realizare a investiției să nu fi fost depășită. De asemenea, bine este să fi fost respectat calendarul de implementare a principalelor etape sau activități aferente proiectului de investiții public, așa cum a fost stabilit inițial, la demararea proiectului.

Un punctaj suplimentar se acordă în situația în care au fost desemnate persoanele sau departamentele ce răspund de monitorizarea progresului imeplementării proiectului iar persoanele în cauză dețin experiență în implementarea unor proiecte asemănătoare.

În încheiere, să evocăm cuvintele lui Oscar Wilde: „experiența este numele pe care oamenii îl oferă greșelilor săvârșite”. Se poate spune că prioritizarea, optima stabilire a priorităților, ne scutește, în viață, de o puzderie de greșeli. Prioritizarea salvează timp și cruță resurse prețioase. A extrage învățături greșelile altora, înseamnă să-ți stabilești cu mai multă chibzuință prioritățile, dar și să-ți procuri, 100% gratuit, o experiență prețioasă!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.