Referendumul se organizează conform Legii nr. 3/2000 iar potrivit ultimelor noutăţi legislative această lege a suferit unele modificări care au atras obiecţii fiind invocată o excepţie de neconstituţionalitate chiar de Preşedintele României.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se expune modalitatea de derulare a procedurii legislative la Senat şi la Camera Deputaţilor şi, în acest context, precizează că, deşi au sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea prezentei obiecţii de neconstituţionalitate după expirarea termenului de două zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta este admisibilă, întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, vizează o lege nepromulgată încă. Tot sub aspectul admisibilităţii sesizării, arată că efectul juridic al unei cereri de reexaminare formulate de Preşedintele României – ipoteză existentă în speţă – este redeschiderea, numai în limitele cererii de reexaminare, a procedurii legislative cu privire la legea a cărei reexaminare se solicită.

Consecinţa ar fi, în viziunea că, odată adoptată legea – fie cu modificări/completări, fie în forma iniţială trimisă la promulgare -, senatorii şi deputaţii, respectiv celelalte subiecte de sezină a Curţii Constituţionale dobândesc un nou drept de a formula o obiecţie de neconstituţionalitate în termenele regulamentare.

Pe fondul obiecţiei de neconstituţionalitate, se invocă nerespectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii şi se face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că inconsecvenţe de natură terminologică, omisiuni sau contradicţii cu înseşi textele legii, apte să creeze incertitudine sub aspectul operaţiunilor juridice reglementate, generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, care este de natură să înfrângă principiul securităţii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legi.

Curtea Constituţională a reţinut că iniţial, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, la data de 5 septembrie 2017, Curtea Constituţională fiind sesizată, înainte de promulgarea legii, cu exercitarea controlului de constituţionalitate cu privire la aceasta.

Ulterior, a fost declanşată procedura reexaminării legii de către cele două Camere ale Parlamentului în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. În urma dezbaterilor, Senatul a adoptat legea, după reexaminare, la data de 11 decembrie 2017, iar Camera Deputaţilor la 22 decembrie 2017.

Curtea Constituţională a fost din nou sesizată, pronunţându-se prin Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018, prin care a constatat că legea astfel adoptată respectă cele statuate prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, aceasta fiind finalitatea procedurii reexaminării desfăşurate în cele două Camere ale Parlamentului.

După pronunţarea acestei decizii de către Curtea Constituţională, Preşedintele României a solicitat Parlamentului să reexamineze dispoziţiile legii adoptate, sub aspectul clarităţii şi preciziei terminologiei folosite. După analizarea acestei cereri, legea a fost adoptată în aceeaşi formă la 26 martie de Senat, în calitate de Cameră de reflecţie, şi la 4 aprilie de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Curtea constată că în condiţiile în care critica autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate vizează un text de lege care nu a făcut obiectul reexaminării în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie, obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, şi anume aceea de a se limita la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. În cauza de faţă, criticile formulate de autorii sesizării vizează în exclusivitate prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 care nu a fost necesar să fie reexaminate de Parlament, nefiind constatată de instanţa de control constituţional contrarietatea acestora cu texte sau principii din Legea fundamentală.

În concluzie, a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 299/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 408/2018.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.