CCR a admis sesizarea privind conflictul de natură constituțională dintre Parlament şi ICCJ


Potrivit ştirilor juridice, Curtea Constituţională a fost sesizată să se pronunţe asupra conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României.

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.

Astfel, refuzul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a aplica prevederile legii şi stabilirea, cu depăşirea competenţelor constituţionale, de norme tranzitorii pentru desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este o practică care a început la 1 februarie 2014 şi continuă şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018.

Acest refuz este unul explicit, având în vedere faptul că a fost adoptată o hotărâre prin care Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit, contrar şi prin adăugare la legea în vigoare, că preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie sunt desemnaţi de drept în fiecare dintre completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Aşadar, hotărârea adoptată de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că dispoziţiile legale criticate se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019. Or, având în vedere că legea este de strictă interpretare şi nicio autoritate a statului, în afară de Parlament, nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea acesteia, în prezent, compunerea completurilor de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este făcută în afara legii.

Prin urmare, procedând în acest fel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înfrânt prevederile constituţionale referitoare la obligativitatea respectării legilor, iar pe de altă parte a adus atingere dispoziţiilor constituţionale privind dreptul la un proces echitabil în componenta sa referitoare la imparţialitatea obiectivă a instanţei. Astfel, este evident că ne aflăm în prezenţa unei încălcări a legii care continuă din anul 2014 şi până în prezent, prin tragerea la sorţi numai a patru din cei cinci judecători ai completurilor în discuţie.

Prin Decizia nr. 685/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1021/2018 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate.

Pe scurt, Curtea Constituțională a admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completelor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013.