Categories
Acţiunea civilă Articole Drept civil

Cum interpretăm sintagma “loc al producerii prejudiciului” în acţiunile în pretenţii formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat instanţa supremă cu soluţionarea recursului în interesul legii vizând interpretarea unor dispoziţii din Codul de procedură civilă.

Este vizată următoarea problemă de drept: aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 107, art. 113 alin. (1) pct. 3 şi 9 şi art. 116 din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte stabilirea competenţei teritoriale, în funcţie de interpretarea dată noţiunii de “loc al producerii prejudiciului”, în acţiunile în pretenţii formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, acţiuni având ca obiect obligarea utilizatorilor de a achita remuneraţiile cuvenite pentru comunicarea publică/radiodifuzarea neautorizată a operelor muzicale/fonograme de comerţ sau publicate în scop comercial.

În practica judiciară, într-o primă orientare jurisprudenţială, s-a reţinut că locul producerii prejudiciului este acelaşi cu locul săvârşirii faptei ilicite, competenţa teritorială fiind stabilită în favoarea instanţei în a cărei rază teritorială se află locul efectuării comunicărilor publice neautorizate. În considerarea criteriului alternativ prevăzut de art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, locul unde s-a produs prejudiciul nu este echivalentul locului unde trebuie făcută plata, întrucât acţiunea are ca obiect plata remuneraţiilor datorate de pârâtă în temeiul răspunderii civile delictuale, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite, în lipsa unei convenţii de stabilire a locului plăţii.

În cea de-a doua orientare jurisprudenţială, s-a reţinut că locul săvârşirii faptei ilicite (comunicarea publică fără drept a operelor muzicale sau fonogramelor) este distinct de locul producerii prejudiciului, acesta din urmă fiind cel de la sediul reclamantei (locul plăţii), adică acolo unde se produc efectele faptei prejudiciabile. În consecinţă, competenţa teritorială a fost stabilită în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află locul unde se face plata sumelor reclamate prin acţiune, respectiv acolo unde se află unitatea bancară la care reclamanta are deschis contul bancar. În argumentarea acestei opinii s-a apreciat că locul producerii prejudiciului este locul în care se face plata/încasarea sumelor cu titlu de remuneraţii pretinse de către reclamantă, în calitate de organism de gestiune colectivă.

Prin Decizia nr. 21/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 1114/2021, s-a reţinut că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 107, art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 116 din Codul de procedură civilă, sintagma “loc al producerii prejudiciului” în acţiunile în pretenţii formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, având ca obiect obligarea utilizatorilor de a achita remuneraţiile cuvenite pentru comunicarea publică/radiodifuzarea neautorizată a fonogramelor de comerţ sau publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, corespunde locului săvârşirii faptei ilicite, iar nu celui al efectuării plăţii prejudiciului.